Acest site s-a nascut din dorinta si dor; dorinta de a fi de folos si dorul dupa oamenii cu care impartasim comuniunea de limba si credinta. Va invit sa treceti dincolo de aceasta prima pagina introductiva si sa descoperiti pe site o seama de materiale pe care vi le punem la dispozitie.

Sonntag, 15. Juli 2012

Temele principale ale lui Pavel

Temele principale ale lui Pavel


Domnul Isus i-a ieșit în cale lui Saul din Tars, i-a schimbat direcția vieții și i-a fixat slujba pe care urma să o aibă: ”...el este un vas pe care l-am ales să ducă Numele Meu înaintea națiunilor, înaintea împăraților și înaintea fiilor lui Israel” (Faptele ap. 9:15). ”Numele Meu” poate fi înlocuit cu ”Persoana Mea”. Sarcina lui Pavel era să-L facă cunoscut pe Domnul Isus Cristos imperiului roman.

Am văzut că de la început el și-a dat seama că se va lovi de o barieră enormă: a fost faptul că Isus a fost răstignit de romani. Bariera aceasta trebuia dată la o parte, adică trebuia să înceapă prin a explica rațiunea morții Lui pe cruce, ca să-L poată apoi prezenta pe Isus Însuși.

Să vedem dacă această afirmație se justifică.

În epistola către Romani, Pavel începe prin explicarea înstrăinării omului de Dumnezeu prin neascultare și a consecințelor acestei înstrăinări, apoi explică modul în care Dumnezeu Însuși a rezolvat problema prin moartea pe cruce a Fiului Său. Toate acestea i-au luat lui Pavel de la capitolul 1 până la 5:8, unde concluzionează totul prin aceste cuvinte:
”Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că pe când eram noi încă păcătoși, Cristos a murit pentru noi” (Romani 5:8).



Acum, odată lucrul acesta fiind clarificat, Pavel este liber să abordeze temele lui principale, prin care să-L prezinte pe Isus Cristos Însuși, Persoana Lui și lucrările Lui. Iată cum începe el această parte esențială a epistolei către Romani:
”Deci, cu atât mai mult acum, când suntem considerați drepți prin sângele Lui, vom fi mântuiți prin El de mânia lui Dumnezeu.
Căci, dacă atunci când eram vrăjmași, am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum când suntem împăcați cu El, vom fi mântuiți prin viața Lui.
Și nu numai atât, dar ne și bucurăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, prin care am obținut împăcarea” (Romani 5:9-11).

Să observăm încă o dată că moartea Domnului Isus a avut un scop limitat: ca prin ea (1) să putem fi considerați drepți, și astfel (2) să fim împăcați cu Dumnezeu.

Abia de acum încolo urmează lucrarea Domnului Isus de mântuire a oamenilor, și lucrul acesta Îl face ”prin viața Lui”! La care Pavel ține să adauge că prin Domnul Isus Cristos ne găsim bucuria în Dumnezeu!

Acestea sunt lucrurile pe care urmează să le dezvolte Pavel de la acest punct înainte în epistola către Romani. De fapt, de aici înainte Pavel Îl prezintă pe Domnul Isus Cristos. Cine este El?

Pavel ne dă răspunsul în 5:12-21 – un text peste care de regulă se trece cu mare viteză - și ne ia cu totul prin surprindere: Isus Cristos este al doilea Adam, începătorul unei noi rase umane! Pentru a face acest text și mai clar, punem înaintea lui ceea ce scrie Pavel în 1 Corinteni despre cei doi Adami:
”Omul dintâi Adam a fost făcut un suflet viu. Al doilea Adam a fost făcut un Spirit dătător de viață. Dar întâi vine nu ce este spiritual, ci cel carnal; cel spiritual vine pe urmă. Omul dintâi este din pământ, pământesc; Omul al doilea vine din cer. Cum este cel pământesc, așa sunt și cei pământești; cum este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești. Și după cum am purtat chipul celui pământesc, tot așa vom purta și chipul Celui ceresc” (1 Corinteni 15:45-49).

Să ne uităm acum la Romani 5:12-21. Mai întâi, să observăm că Pavel începe o frază, în versetul 12, nu o termină fiindcă își dă seama că trebuie să explice niște lucruri și, ca să le explice, deschide o paranteză, care ține din 13 până în 17, apoi în v. 18 repetă ce a scris în v.12 și apoi își continuă ideea.

Să ignorăm pentru o clipă paranteza (vom arăta locul ei prin ...) și să citim toată fraza cu ideea principală:
”De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toți au păcătuit..., tot așa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toți oamenii o hotărâre de dreptate, care dă viața. Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mai mulți au fost făcuți păcătoși, tot așa, prin ascultarea unui singur om, cei mai mulți vor fi făcuți drepți” (Romani 5:12... 18b și 19).
Din paranteză este suficient să cităm versetul 17: ”Dacă, deci, prin greșeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc în toată plinătatea harul (bunătatea lui Dumnezeu) și darul dreptății, vor domni în viață prin Acel unul singur, care este Isus Cristos”.

Să sistematizăm ceea ce ne spune Pavel în aceste texte. Isus Cristos a venit în lume din cer, ca să fie al doilea Adam. Primul Adam a fost începătorul rasei umane. Al doilea Adam, Isus Cristos, este începătorul unei noi rase umane. Primul Adam a infectat rasa umană cu păcatul, iar păcatul a produs moartea. Al doilea Adam repară tot ce a stricat primul Adam. Prin neascultarea lui, primul Adam i-a făcut păcătoși pe toți oamenii care se nasc din el. Prin ascultarea Lui, adică prin moartea Lui pe cruce, al doilea Adam a procurat dreptatea lui Dumnezeu pentru toți oamenii care acceptă să se unească cu El prin credință (lucruri explicate deja în 3:24-26).

Să recapitulăm și să ne imprimăm în gândire această imagine despre omenire. Există acum două rase umane: o rasă care îl are drept cap, sau originator, pe Adam și o rasă care îl are Cap, sau Originator, pe Isus Cristos. Dar, cum se trece dintr-o omenire în cealaltă? Lucrul acesta îl explică Pavel imediat în capitolul șase: ”Nu știți că toți câți am fost botezați în Cristos Isus am fost botezați în moartea Lui. Noi, deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropați împreună cu El, pentru ca, după cum Cristos a înviat din morți prin slava Tatălui, tot așa și noi să trăim o viață nouă?” (Romani 6:3-4).

Vom înțelege mai bine textul acesta dacă vom înțelege cum se făcea botezul în primele secole creștine. El era o acțiune simbolică și omul trăia efectiv ceea ce îi spunea simbolul. Candidatul la botez trebuia să declare solemn că se leapădă de fostul lui stăpân, de Satan. După aceasta, era cufundat în apă și aceasta era considerată ca fiind o înmormântare a celui care a fost el până atunci. În același timp, scufundarea în apă simboliza, sau arăta că omul este scufundat în Cristos și este făcut una cu Cristos și este înmormântat împreună cu Cristos. Când era scos din apă, era ca și când învie un om nou, care este una cu Cristos și este ”în Cristos” și care acum începe viața nouă în unire cu Cristos. Primul lucru care trebuia să-l facă era să proclame solemn că ”Isus Cristos este Domnul!”, adică este noul lui Proprietar și Stăpân.

Să ne amintim acum de imaginea generală pe care ne-a dat-o Domnul Isus despre cele două împărății – cea a lui Satan și cea a lui Dumnezeu - și despre necesitatea de a trece dintr-una în cealaltă. Pavel ne dă aici exact aceeași imagine, numai că o pune în termenii a două rase umane – rasa adamică și rasa cristică - și ne arată nevoia de trecere dintr-una în cealaltă, trecere simbolizată prin actul dramatic al botezului.

Ca să vedem că Pavel gândește în termenii dați nouă de Domnul Isus, a două împărății și a necesități trecerii dintr-una în cealaltă, iată ce scrie el creștinilor din Colose:
”Mulțumind Tatălui, care v-a învrednicit să aveți parte de moștenirea sfinților în lumină. El ne-a eliberat de sub puterea întunericului și ne-a strămutat (transferat) în Împărăția Fiului dragostei Sale” (Coloseni 1:12-13).

Pentru Pavel, a fi în împărăția lui Satan înseamnă pur și simplu a fi ”în Adam”, adică în omenirea care descinde natural din acesta. Iar a fi în Împărăția lui Dumnezeu înseamnă a fi ”în Cristos”, căci atunci când ai trecut dintr-o împărăție în cealaltă, ai ieșit din Adam și ai intrat ”în Cristos”.
Expresiile ”în Cristos”, ”în El” și ”prin El”, sunt folosite de Pavel de peste două sute de ori. Ele au devenit pentru el modul normal de a spune că cineva este creștin. El ne spune că ”Dacă este cineva în Cristos, el este o nouă creație” (2 Corinteni 5:17). A fi creștin înseamnă a fi făcut una cu Cristos, născut din nou, a fi o nouă creație, a face parte dintr-o nouă umanitate. Acestea sunt temele favorite ale lui Pavel și vom vedea cum ele decurg normal și natural din învățăturile pe care le-a primit prin revelație de la Domnul său Isus Cristos (Gal.1: 11-12).

Leave a comment and / or appreciate the article!


CLICK HERE http://www.radio-elshaday.de/

CLICK HERE :» http://www.radio-megapower.de/

CLICK HERE :» http://christliche-radiosender.blogspot.com/

CLICK HERE :» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/

Posted by NOTAR DANIEL IOAN

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen