Acest site s-a nascut din dorinta si dor; dorinta de a fi de folos si dorul dupa oamenii cu care impartasim comuniunea de limba si credinta. Va invit sa treceti dincolo de aceasta prima pagina introductiva si sa descoperiti pe site o seama de materiale pe care vi le punem la dispozitie.

Montag, 16. Juli 2012

Semnul fiarei si semnul lui Dumnezeu

Semnul fiarei si semnul lui Dumnezeu


Capitolul 13 si profetia cuprinsa în el sînt de o importanta imensa pentru timpul nostru. Aceasta profetie ne-a vorbit mai întîi despre o fiara hidoasa cu zece coarne si sapte capete care a fost vazuta iesind din mare. Dar, ceea ce era si mai hidos la aceasta fiara în afara de înfatisarea ei era caracterul ei, era spiritul ei de ura si batjocura fata de Dumnezeu, fata de lucrarea Domnului Hristos si a Duhului Sfînt si pofta ei oarba dupa sîngele sfintilor credinciosi ca si aceea de a avea stapînire asupra tuturor locuitorilor pamîntului.
Privind la aceasta fiara, cei ce au citit cu atentie aceasta profetie si au urmarit cu regularitate explicatiile pe care prelegerile noastre au încercat sa le aseze la dispozitia tuturor, au gasit ca nimic nu este de mirare. Ei au înteles ca în spatele scenei exista o forta cu mult mai mare decît aceasta fiara si niste interese si împrejurari care e departe de a fi un simplu joc al întîmplarii sau al coincidentelor. Da, asa si este. Însasi profetia precizeaza la versetul 2 u.p. care este acea forta uriasa care urmarea sa se foloseasca de fiara ca de o unealta. Este Satana, balaurul. Balaurul i-a dat fiarei puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapînire mare. Acesta este acelasi Satana care a venit cîndva la Iisus în pustie ca sa-L ispiteasca si sa-I promita în schimbul închinarii înaintea sa ca îi va da stapînire peste toate împaratiile pamîntului. Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos a refuzat categoric aceasta oferta murdara. Dar fiara nu a refuzat-o. Iisus nu a venit sa cucereasca lumea cu puterea Satanei ci cu puterea Duhului Sfînt si cu puterea dragostei Sale. El nu a venit ca un stapîn al oamenilor ci ca Mîntuitor al nostru. El însusi a spus în fata lui Pilat ca împaratia Lui nu este din aceasta lume. Satana, ce-i drept nu a putut ademeni pe Hristos la închinare, dar numai dupa cîteva secole el a reusit sa ademeneasca aproape întreaga biserica a lui Hristos, asa încît aceasta sa accepte oferta sa, puterea lui, scaunul lui de domnie si stapînirea sa peste tot pamîntul.
Asa si-a schimbat biserica oficiala a lui Iisus Hristos caracterul, misiunea, soliile ei, devenind în loc de o întruchipare a Mielului lui Dumnezeu, mai degraba o fiara, o unealta a Satanei. Acesta este motivul pentru care vedem cum de la o vreme, din gura bisericii apostaziate nu mai ies soliile evangheliei, ci hule, un val necontenit de hule îndreptat împotriva lui Dumnezeu si contra sfintilor urmasi de pe pamînt ai Domnului Hristos. Aceasta profetie din Apocalipsa 13 alaturi de aceea iesita din pana inspirata a proorocului Daniel, în capitolul 7 din cartea sa, ne-au oferit cel putin sapte semne clare de identificare a fiarei. Toate aceste semne ne-au condus spre acea organizatie sau institutie politico religioasa a bisericii Catolice de ieri. Dar aceeasi profetie din capitolul 13 ne vorbeste si despre un mîine, despre ceea ce se va întîmpla cît de curînd începînd din Statele Unite ale Americii si urmînd ca aceasta sa afecteze întreg pamîntul.
Profetia descrie mai departe cum fiara care iesise din mare a capatat o lovitura teribila ce parea sa fie mortala. În urma primirii acestei lovituri, pe scena lumii se arata o alta fiara. De data aceasta înfatisarea acestei fiare pare incomparabil mai blînda, mai inofensiva, ca a unui miel. Dar, si aceasta fiara trebuie sa fie un fel de unealta a Satanei în amagirea locuitorilor pamîntului, pentru ca profetia precizeaza clar despre aceasta fiara ca si ea lucreaza cu puterea fiarei dintîi si ca misiunea acesteia este sa determine pe toti locuitorilor pamîntului sa se închine fiarei dintîi. Si, pentru ca lucrarea celei de a doua fiare sa atinga cota maxima în amagirea lumii, aceasta fiara cu doua coarne ca de miel, prin puterea fiarei dintîi, care stim ca nu este alta decît puterea Satanei, este facuta în stare sa savîrseasca semne mari si minuni în fata locuitorilor pamîntului. Aceste minuni, semne si manifestari spiritiste, satanice vor fascina si vor buimaci atît de mult mintea lumii încît atunci cînd fiara cu coarne ca de miel va cere locuitorilor pamîntului sa faca o icoana fiarei dintîi, lumea va fi dispusa, încîntata, entuziasmata. A face o icoana fiarei dintîi aici, în America protestanta, nu înseamna altceva decît ca aceasta tara a libertatii si a drepturilor omului, sa reediteze aceleasi principii de intoleranta si de dominare a constiintei oamenilor care au fost date pe fata în decursul veacurilor de biserica Romano-Catolica. Astazi, Statele Unite ale Americii nu sînt înca o fiara. Toata lumea azi se delecteaza sa cocheteze cu coarnele ei ca de miel si sa discute despre principiile ei de libertate de constiinta. Dar lucrurile nu vor merge astfel la nesfîrsit. Profetia biblica din Apocalipsa 13 începînd cu versetul 16 pîna la sfîrsitul capitolului, ne precizeaza ce urmeaza sa surprinda si sa afecteze întreaga lume. Cuvîntul profetic ne spune astfel despre America de mîine:





“Si a facut ca toti, mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mîna dreapta sau pe frunte si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde fara sa aiba semnul acesta, adica numarul fiarei, sau numarul numelui ei. Aici este întelepciunea; cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei caci este un numar de om si numarul ei este sase sute saizeci si sase“.
Numarul si semnul fiarei, al acelei fiare careia Satana i-a dat puterea, scaunul de domnie si o stapînire mare, numele si semnul acestei fiare urmeaza sa fie pus pe mîna mea si a dumneavoastra, pe fruntea mea si a dumneavoastra, stimati cititori. Vom primi noi acest semn, vom arata noi oare prin primirea lui ascultare si închinare fata de fiara si în final fata de Satana? Satana este în conflict cu Iisus Christos. Prin atragerea omenirii în pacat, Satana a devenit stapînitorul acestei lumi. El a atras de partea sa nu numai lumea, ci si biserica. El a unit lumea si biserica într-o singura institutie si scopul lui este ca sa aduca întreg pamîntul, prin intermediul fiarei, la ascultare si supunere fata de el. Satana stie ca zilele lui si ale împaratiei sale sînt numarate. El stie ca Iisus Hristos este biruitorul si ca lupta lui cu cerul este deja de mult încheiata. El stie ca în cuvintele muribunde ale Domnului Iisus pe cruce “S-a sfîrsit !”, se afla de fapt anuntul divin al încheierii marei lupte cu Satana, anuntul succesului planului divin de mîntuire. Armele dintotdeauna ale lui Satana au fost minciuna, intimidarea si forta. Si iata ca acum, în ultima faza a istoriei, el va încerca sa impuna cu forta tuturor locuitorilor pamîntului semnul fiarei.

Cu ajutorul fiarei cu coarne ca de miel, care va lucra în spiritul si cu puterea fiarei dintîi, Satana va cauta sa aduca toata lumea la supunere fata de el, sa faca din toti oamenii, prin forta, prin violenta, prin intimidara si prin amenintarea cu foametea si cu moartea, niste victime ale urii sale contra lui Iisus Hristos. Aceste ultima trei versete ale profetiei din capitolul 13 trebuie sa fie vazute si interpretate în contextul capitolului 12. Semnul fiarei trebuie neaparat sa fie ceva care sa se opuna semnului Fiului lui Dumnezeu. Daca ne aducem aminte, atunci cînd am studiat capitolul 7 din Apocalipsa, împreuna cu apostolul Ioan am putut vedea pe cei patru îngeri care stateau în cele patru colturi ale pamîntului. Ei tineau cele patru vînturi ale pamîntului ca sa nu sufle vînt pe pamînt nici pe mare, nici peste vreun copac. Si am vazut un alt înger care se suia dispre rasaritul soarelui si care avea pecetea Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri carora le fusese dat sa vatame pamîntul si marea, zicînd: “Nu vatamati pamîntul nici marea, nici copacii, pîna nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru”.
Vedeti, din aceste cuvinte ale îngerului ne dam seama ca fiara are semnul ei pe care doreste sa-l aseze pe fruntea sau pe mîna locuitorilor pamîntului, iar Dumnezeu are si El semnul Sau, pecetea Sa. Printr-un studiu atent al Sfintelor Scripturi reiese clar în ce consta pecetea lui Dumnezeu, care este semnul puterii si stapînirii Sale.
O pecete sau un sigiliu este ceva care se aplica pe actele oficiale ale unei tari sau ale unei autoritati internationale. Scopul sigiliului este acela de a dovedi ca în spatele documentului se afla o autoritate reala. De aceea, orice sigiliu oficial contine trei elemente: numele autoritatii respective, titlul sau functia acelei autoritati si teritoriul peste care se întinde si se exercita puterea administrativa a acelei autoritati care a emis si a sigilat acel document. De pilda, pe sigiliul presedintelui Statelor Unite stau scrise urmatoarele cuvinte, George Bush, Presedinte, Statele Unite ale Americii. Sa ne întoarcem acum la întrebarea care ne intereseaza: “Unde gasim sigiliul lui Dumnezeu, semnul puterii si autoritatii Sale?” El trebuie sa se gaseasca neaparat în legea Sa. Si stiti de ce? Pentru ca tocmai legea Sa este ceea ce Dumnezeu doreste si urmareste sa aseze în mintea oamenilor, sau, asa cum ne spune profetia din capitolul 7 din Apocalipsa, “pe fruntea slujitorilor Sai”. în Evrei 10,6 este anuntat planul lui Dumnezeu. Cuvîntul divin ne spune astfel: “Iata legamîntul pe care-l voi face cu ei dupa acele zile, zice Domnul. Voi pune legile Mele în inimile lor si le voi scrie în mintea lor”. Daca legea lui Dumnezeu urmeaza sa fie înscrisa în mintea slujitorilor Sai, atunci neaparat ca sigiliiul Sau se afla undeva în legea Sa. Pentru a descoperi sigiliul Sau în lege, trebuie sa cautam, asa cum am aratat mai înainte, cele trei elemente ale unui sigiliu: numele, apoi autoritatea si apoi teritoriul. Pentru aceasta sa redau cîteva versete. În cartea proorocului Ieremia la





capitolul 10, versetele 10-12 citim astfel: “Dar Domnul este Dumnezeu cu adevarat, este un Dumnezeu viu si un împarat vesnic. Asa sa le vorbiti: ‘Dumnezeii care n-au facut nici cerurile nici pamîntul, vor pieri de pe pamînt si de sub ceruri; dar El a facut pamîntul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin întelepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui”. Creatiunea vorbeste oricarei fiinte inteligente de pe pamînt despre existenta si despre puterea adevaratului si viului Dumnezeu. Si Dumnezeu îsi bazeaza autoritatea Sa ca fiind adevaratul si unicul Dumnezeu tocmai pe puterea Sa creatoare.
Acum cred ca sîntem pregatiti sa cercetam legea lui Dumnezeu pentru a afla în care din poruncile ei se afla sigiliul sau pecetea autoritatii Sale. Va rog sa va aduceti aminte ca un sigiliu trebuie sa contina numele, functia si teritoriul acelei autoritati care îl foloseste. Sa luam dar în studiu una cîte una poruncile divine si vom observa ca în urma selectionarii va ramîne una singura, si aceasta porunca se afla chiar în mijlocul celor zece porunci ale lui Dumnezeu, în mijlocul legii Sale morale. Este vorba de porunca a patra, singura porunca în care se gasesc cele trei elemente ale pecetei Viului Dumnezeu. Doresc sa prezint în întregime aceasta porunca folosindu-ma de traducerea preotilor profesori Gala Galaction si Vasile Radu care mi se pare cea mai exacta si mai autorizata traducere. Aceasta porunca a patra spune astfel:





“Adu-ti aminte de ziua Sîmbetei ca s-o sfintesti pre ea. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau, dar ziua Sîmbetei este ziua de odihna închinata Domnului Dumnezeului tau. Sa nu faci nici o lucrare în ea. Caci în sase zile a facut Domnul cerurile, pamîntul si marea si tot ce este în ele, iar în ziua Sîmbetei s-a odihnit. De aceea a binecuvîntat Domnul siua Sîmbetei si a sfintit-o”
Ce gasim în aceasta porunca? Numele lui Dumnezeu, functia -Creatorul, si teritoriul – cerurile si pamîntul. Poate ca veti întreba acum cu aer banuitor: Din cîte stiu, Adventistii de ziua a saptea pazesc ca zi de odihna, Sîmbata. Este oare sîmbata adevaratul sigiliu al lui Dumnezeu? Sau spuneti aceasta numai pentru ca dumneavoastra paziti sîmbata, Sabatul biblic? Sa ne îndreptam pentru raspuns privirea noastra si asupra unui alt verset. El se afla în cartea proorocului Ezechiel la capitolul 20 cu versetul 12. Acest verset spune astfel: “Le-am dat si Sabatele Mele sa fie ca un semn între Mine si ei pentru ca sa stie ca Eu sînt Domnul care îi sfintesc”. Sabatul poruncii a patra deci, este semnul lui Dumnezeu, pecetea Sa în care se afla înscrise numele, functia si teritoriul autoritatii Sale divine.Cei ce primesc pe Hristos ca Domn si Mantuitor primesc pecetea Duhului Sfant, care pune in inima crestinului Legea lui Dumnezeu:




”Si voi, dupa ce ati auzit cuvîntul adevarului (Evanghelia mîntuirii voastre), ati crezut în El, si ati fost pecetluiti cu Duhul Sfînt, care fusese fagaduit,
14 si care este o arvuna a mostenirii noastre, pentru rascumpararea celor cîstigati de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui.” ( Efeseni 1:13,14)

”Dar iata legamîntul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, dupa acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor si le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, si ei vor fi poporul Meu.” ( Evrei 8:10)
Sabatul este sigiliul lui Iisus, pentru ca de fapt El este Creatorul tuturor lucrurilor vazute si nevazute, însa profetia ne vorbeste despre semnul fiarei. Si daca ne aruncam o privire asupra capitolului 14, urmatorul capitol pe care-l vom studia în prelegerea viitoare, la versetetle 9 si 10 vom observa urmatoarea somatie divina: “Daca se închina cineva fiarei si icoanei ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mîna, va bea si el din vinul mîniei lui Dumnezeu turnat neamestecat în paharul mîniei lui”.
Observati … doua puteri. Doua autoritati în deplina confruntare – Iisus si Satana. Doua semne de recunoastere si o aceeasi tinta – mintea omului si mîna sa. Dar, care este de fapt semnul fiarei? Desigur ca nu-l veti gasi în Sfintele Scripturi sau în legea Domnului. Biblia face numai atît sa ne anunte ca fiara se va încumeta sa se aseze în templul lui Dumnezeu dîndu-se drept Dumnezeu si se va încumeta astfel sa schimbe legile si sarbatorile, sau praznicele, asa cum reda aceeasi traducere amintita mai înainte. Deci, semnul autoritatii si puterii fiarei trebuie sa fie cautata în schimbarile pe care fiara a încercat sa le opereze în legea lui Dumnezeu. Si, stiti unde s-a gîndit fiara, natural ca inspirata de Satana, sa umbla, sa modifice si sa strice legea lui Dumnezeu? Exact acolo unde Iisus a asezat semnul Sau. Nu degeaba a fost numit Satana “maimuta lui Dumnezeu”. Acolo unde Dumnezeu a asezat semnul Sau, acolo si fiara a cautat sa umble, sa strice pentru a-si aseza semnul autoritatii sale. Pentru ca sa va convingeti voi reda acum pe scurt doar cîteva din declaratiile mai semnificative ale acelei biserici pe care profetia o identifica a fi fiara din Apocalipsa 13. În cartea cu titlul Istoria Mîntuirii si Poruncile, scrisa de reverentul Leo J. Trace si John J. Castelaw, gasim scris în editia din 1963 la pagina 294 urmatoarele: “Nimic nu este spus în Biblie despre schimbarea zilei Domnului de la Sîmbata la Duminica. Noi avem cunostinta despre aceasta schimbare numai datorita traditiei bisericii, un fapt care a fost adus pîna la noi din cele mai timpurii veacuri prin vocea vie a bisericii. De aceea gasim atît de nelogic atitudinea multor necatolici care spun ca ei nu vor crede nimic altceva decît ceea ce se gaseste în Biblie, dar care totusi continua sa pazeasca Duminica, asa zisa zi a Domnului, instituita de biserica Catolica”. Reverentul John A. O Brien, în lucrarea sa Întelegînd Credinta Catolica, la pagina 13 a editiei din 1955 scrie astfel: “Biblia nu contine toate învataturile religiei catolice si nici nu formuleaza toate datoriile membrilor ei. Luati de pilda chestiunea serbarii duminicii, a frecventarii serviciilor divine si a abtinerii de la orice munca nenecesara în aceasta zi. Aceasta este o chestiune asupra careia semenii nostri protestanti au pus de multi ani de zile un mare accent, totusi nicaieri în Biblie nu gasim duminica ca fiind desemnata ca zi a Domnului. Ziua pe care ea o mentioneaza este ziua Sabatului, ultima zi a saptamînii. Biserica, constienta de autoritatea ei de a învata în numele lui Hristos, în mod deliberat a schimbat-o cu duminica”. C.F. Thomas, cancelarul cardinalului Gibbons, într-o scrisoare de raspuns privitoare la chestiunea Sabatului, a scris urmatoarele: “Desigur ca biserica Catolica sustine ca aceasta schimbare a fost un act al ei, si acest act este semnul puterii sale eclesiastice si a autoritatii sale în probleme de religie”. Desigur ca acestea sînt numai cîteva dintre multele citate pe care nu le pot aminti din lipsa de spatiu. Sper însa ca pentru cineva care este deschis si dornic sa înteleaga cuvîntul divin, chestiunea semnului lui Dumnezeu si a semnului fiarei este foarte clara. Dumnezeu ne spune în Cuvîntul Sau: “Le-am dat si Sabatele Mele ca un semn”, în timp ce biserica Catolica se ridica sa spuna în contrazicere cu Biblia: “Nu, nu pazi Sabatul. Pazeste prima zi a saptamînii. Noi l-am schimbat, si acesta este semnul puterii noastre de a trece chiar si peste legea lui Dumnezeu. Acesta este semnul autoritatii noastre”.
Semnul lui Dumnezeu este deci pazirea Sîmbetei. Semnul fiarei este pazirea Duminicii. Astazi, desigur ca putini sînt aceia care vad diferenta dintre cele doua zile si importanta primirii semnului lui Dumnezeu. Dar atunci cînd fiara cu doua coarne ca de miel, lucrînd cu puterea fiarei dintîi va cauta sa impuna tuturor cu forta, semnul fiarei, atunci mintea multora se va trezi si va simti obligatia sa ia o hotarîre grabnica si decisiva. Este evident ca nimeni nu are astazi semnul fiarei pe frunte sau pe mina pîna cînd acesta nu va fi impus cu forta printr-o decizie legislativa. Va fi luata oare în viitor o decizie de acest fel în aceasta tara a libertatii? Va copia America caracterul si maniera de lucru a fiarei dintîi, împlinind astfel profetia ca va face o icoana fiarei dintîi. Cu 100 de ani în urma un profet a vorbit din partea lui Dumnezeu prevestind o zi cînd Constitutia Statelor Unite va fi data la o parte si fortele raului vor marsalui pentru ultima mare batalie sub steagurile însîngerate nu ale Printului Emanuel, ci ale Romei, acest profet a avertizat lumea prin cuvintele: “Aceia care fac un efort în a schimba Constitutia si a asigura o lege care sa impuna pazirea duminicii îsi dau prea putin seama care va fi rezultatul. O criza sta chiar înaintea noastra”. Iubiti cititori, sînteti pregatiti pentru aceasta criza, pentru aceasta criza carre va cuprinde lumea întreaga? Dar, ceva mai mult voi prezenta despre aceasta criza în prelegerea urmatoare.

Leave a comment and / or appreciate the article!


CLICK HERE http://www.radio-elshaday.de/

CLICK HERE :» http://www.radio-megapower.de/

CLICK HERE :» http://christliche-radiosender.blogspot.com/

CLICK HERE :» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/


Posted by: *DJ_DANY* ( ADMIN )

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen