Să recapitulăm lecțiile principale pe care le-am învățat în școala Domnului Isus.1. Învățătorul ni-L face cunoscut pe Dumnezeu ca fiind o Triunitate de Persoane: un Tată, un Fiu și un Duh Sfânt, care trăiesc în relații superbe de dăruire de Sine, de bunătate, de dragoste și de smerenie.
2. Învățătorul îl numește pe Satan ”stăpânitorul lumii acesteia” și îl descrie ca fiind un mincinos, un ucigaș și ca ”cel rău”.
3. Există o împărăție a celui rău și o Împărăție a lui Dumnezeu. Oamenii de pe pământ se află ori într-o împărăție ori în cealaltă.
4. O funcție principală a Fiului lui Dumnezeu și a ucenicilor Lui este să-i convingă pe oameni să treacă de sub stăpânirea lui Satan în Împărăția lui Dumnezeu.
5. Pentru ca trecerea dintr-o împărăție în cealaltă să devină posibilă, Fiul lui Dumnezeu a trebuit să moară pe cruce. Prin moartea Lui în locul oamenilor, El a anulat dreptul Diavolului de a fi stăpân și a satisfăcut justiția divină care cerea pedeapsa cu moartea pentru păcatul neascultării oamenilor de Dumnezeu. Diavolul nu ne mai poate ține în robia lui (decât dacă alegem noi să rămânem acolo), iar Dumnezeu are toată libertatea să ne primească în brațele Lui pline de bunătate și dragoste (dacă alegem să venim la El). Crucea lui Cristos este, astfel, poarta de trecere dintr-o împărăție în cealaltă.
6. A intra în Împărăția lui Dumnezeu înseamnă, cu alte cuvinte, a intra în unire și în comuniune cu Tatăl, cu Fiul și cu Duhul Sfânt.
7. Câtă vreme a trăit sub stăpânirea lui Satan, omul a preluat trăsăturile de caracter ale lui Satan și a învățat să trăiască asemenea lui Satan: în minciună, în înșelăciune, în răutate, în pângărirea și călcarea în picioare a celorlalți.
8. Când trece de sub un stăpân sub celălalt, omul trebuie să se schimbe radical, adică să-și însușească trăsăturile de caracter și modul de relaționare și de comportament ale Persoanelor din Triunitate, așa cum le formulează Fiul în poruncile Sale.
9. Puterea omului de a se schimba nu stă în el însuși. Această putere transformatoare se găsește în Tatăl, în Fiul și în Duhul Sfânt. Când omul intră în unire reală cu aceste Persoane, din Ele curge în om viața și puterea divină, așa cum viața și puterea curge din viță într-o mlădiță. Sau, în cuvintele apostolului Petru, dumnezeiasca Lui putere ne dă tot ce ne trebuie pentru a trăi o viață de sfințenie (2 Petru 1:1-4).
10. Când cineva acceptă invitația Domnului Isus de a ieși de sub Satan și de a veni – prin crucea Domnului Isus – la unirea cu Persoanele din Sfânta Treime, se întâmplă următoarele: (a) prin Domnul Isus și prin Duhul Sfânt persoana este născută din nou, născută din Duh, născută din Dumnezeu;
(b) intră în unire cu Cristos și devine o mlădiță a Viței care este Cristos;
(c) Duhul Sfânt Își face locuință în el/ea; (d) i se schimbă orientarea generală: ceea ce a iubit până acum, de acum urăște și ceea ce a urât până acum, de acum iubește. Cu alte cuvinte, dorește să-L asculte pe Dumnezeu și să-I fie plăcut lui Dumnezeu; dorește sfințenia, desăvârșirea, asemănarea cu Cristos. Ceea ce nu se schimbă imediat sunt obiceiurile. Obiceiurile sunt lucrurile pe care le faci fără să te gândești că le faci. Ele au devenit ”o a doua natură”. De aceea este nevoie ca Învățătorul să ne spună ce lucruri trebuie să schimbăm în noi și în comportamentul nostru.
11. Am văzut din experiența ucenicilor: Petru, Ioan și Iacov, că schimbările nu se fac dintr-o dată, la începutul școlii. În cele mai multe cazuri este nevoie de ”crize”, de evenimente șocante care să determine schimbarea dorită de Învățătorul: ”cernerea” lui Petru de către Satan și șocul (criza) de sub cruce a lui Ioan.
12. Transformarea la care ne cheamă Dumnezeu este definită în trei feluri: (a) ”Voi să fiți sfinți, așa cum Eu sunt sfânt” (Levitic 11:44-45; 19:2; 1 Petru 1:15-17); (b) ”Voi să fiți desăvârșiți cum Tatăl vostru Cel ceresc este desăvârșit” (Matei 5:48) (c) ”Să fie asemenea chipului Fiului Său” (Romani 8:29). Pe scurt: sfințenie, desăvârșire și asemănare cu Cristos.
Încă o dată, acestea sunt idealuri extrem de înalte, de speriat, amețitoare. Cei mai mulți le consideră irealizabile. Și, dacă sunt irealizabile, de ce să te mai apuci să lucrezi la ele? Acesta este raționamentul venit direct de la Diavolul! Acest raționament presupune că omul trebuie să realizeze aceste obiective singur, cu propriile sale eforturi și prin propriile sale puteri. Ori, tot ce am făcut noi până acum a fost să descriem Sfânta Treime și să arătăm că omul este chemat la unire cu aceste Persoane Divine. Domnul Isus ne descrie un ideal de caracter și de comportament amețitor de înalt, dar tot El ne arată și sursa puterii transformatoare, care se află în Persoanele cu care suntem chemați să trăim în unire și în părtășie intimă!
A afirma că sfințirea, desăvârșirea și asemănarea cu Cristos sunt imposibile înseamnă a nega puterea care curge în om din unirea cu Divinitatea.
Problema teologică este că în cele mai multe cercuri evanghelice această unire cu Divinitatea este considerată doar ”metaforă”, dar îi este negată realitatea și puterea.
Această negare începe cu negarea faptului că Duhul Sfânt ar mai vorbi cuiva astăzi. Teoria aceasta afirmă că Dumnezeu nu mai vorbește decât prin Cuvântul scris în Biblie. Tot în această familie de gândire se află și afirmația de doctrină că darurile miraculoase (profeția, vorbirea în limbi, vindecările și alte minuni) nu mai sunt date nimănui de la încetarea scrierii cărților Noului Testament încoace. Pentru aceste afirmații dogmatice nu există dovezi în Sfânta Scriptură. Ele au apărut mult mai târziu în cursul istoriei creștinismului și au fost întărite de unii dintre reformatori.
Fiindcă în acest domeniu nu se lucrează cu texte din Scriptură, voi face și eu câteva afirmații axiomatice: Dacă crezi că Duhul Sfânt nu mai vorbește nimănui astăzi, după toate probabilitățile nu-ți va vorbi niciodată. Dacă te duci la rugăciune dar nu te aștepți ca acolo să te întâlnești cu o Persoană reală și vie, care vrea să intre în comuniune cu tine, după toate probabilitățile vei rămâne într-o lume goală de Dumnezeu și rugăciunile tale nu se vor transforma niciodată într-un dialog cu un Dumnezeu comunicator și iubitor, ci vor rămâne, ca tot restul vieții tale spirituale, un mare gol, ca golul dintr-un pustiu. Dacă nu crezi în vindecări prin puterea Duhului Sfânt, după toate probabilitățile nu le vei trăi niciodată.
Toată viața noastră spirituală este determinată de credință. Ceea ce nu crezi nu va fi parte din viața ta spirituală.
Dacă vrei să ieși din acest pustiu, trebuie să începi prin a citi din nou toate învățăturile Domnului Isus, dar să le citești doar după ce îți spui:
”În aceste Evanghelii îmi vorbește direct Fiul lui Dumnezeu. Tot ce spune El vine direct de la Dumnezeu. Voi primi totul cu credință în El. Îmi voi forma gândirea din tot ceea ce îmi spune El. Și voi trăi, voi aplica în viața mea practică, tot ce îmi spune El. În felul acesta voi intra în comuniune cu Dumnezeu!”
Leave a comment and / or appreciate the article!
CLICK HERE :» http://www.radio-elshaday.de/
CLICK HERE :» http://www.radio-megapower.de/
CLICK HERE :» http://christliche-radiosender.blogspot.com/
CLICK HERE :» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/
Posted by :» NOTAR DANIEL IOAN
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen