Am arătat că este posibil să fi ieșit de sub stăpânirea lui Satan și să ne fi unit cu Domnul Isus și să nu rămânem în această unire: când nu rămânem în El, ne întoarcem înapoi sub stăpânirea lui Satan și verdictul lui Dumnezeu este: ”Acest fiu al meu era mort... era pierdut”.Cu cât suntem mai convinși că această posibilitate nu este o ficțiune, ci este ceva ce ne spune Dumnezeu, cu atât este mai arzătoare întrebarea care strigă în noi: Ce să facem să rămânem în El? Iată răspunsurile pe care ni le dă Domnul Isus Însuși: ”Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele” (Ioan 14:15); ”Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu...” (Ioan 14:23), „Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea...” (Ioan 15:10); și ”Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ce vă poruncesc Eu” (Ioan 15:14).
Rămânerea în Cristos depinde de rămânerea în învățătura Lui și de trăirea după această învățătură!
Să mai privim odată la primatul învățăturii sau poruncilor Domnului Isus. El a început prin a vorbi despre Împărăția Lui Dumnezeu și, în opoziție cu aceasta, despre împărăția lui Satan. El a vorbit despre Domnia Lui Dumnezeu și, chiar de la început, a spus ascultătorilor Săi ce fel de oameni trebuie să fie ei dacă vor să locuiască sub această Domnie. Poruncile Domnului Isus sunt de fapt o descriere a felului de oameni pe care îi dorește Dumnezeu. Opusul acestor porunci reprezintă felul de oameni pe care îi produce Satan. Nu există zonă neutră: În lăuntrul fiecărei ființe umane se plămădește ori chipul lui Dumnezeu, ori chipul lui Satan. Și lucrul acesta depinde de ascultarea de poruncile Domnului Isus, sau de sugestiile lui Satan.
Să subliniem încă o dată că poruncile Domnului Isus nu sunt un lucru între multe altele, ci ele reprezintă lucrul fundamental cu care ne confruntă El: Ele sunt Constituția Împărăției lui Dumnezeu, fără de care nu putem trăi în relație cu Dumnezeu.
Domnul Isus ne-a adus o învățătură menită să transforme oamenii și să-I producă lui Dumnezeu fii care seamănă cu Tatăl lor. Orice ”creștinism” care nu produce această transformare, nu este religia pe care ne-a adus-o Domnul Isus.
Ce trebuie să facem noi ca să ne încadrăm în planul cu care a venit la noi Fiul lui Dumnezeu? Întâi, trebuie să fim convinși că fără ascultarea de poruncile Domnului Isus nu este posibilă relația noastră cu Dumnezeu. În al doilea rând, trebuie să fim convinși că ceea ce ne descrie Domnul Isus prin poruncile Lui este felul de persoană care trebuie să devenim noi. În al treilea rând, trebuie să ne placă acest fel de persoană și să dorim cu toată ființa să fim așa.. În al patrulea rând, trebuie să luăm hotărârea că vom face totul ca să devenim acest fel de persoană.
Cum procedăm atunci în mod practic? Trebuie să ascultăm de această poruncă pe care ne-o dă Dumnezeu prin Isaia: ”Încetați să mai faceți răul! Învățați-vă să faceți binele!” (Isaia 1:16-17). Noi am trăit atât de mult sub influența celui rău încât nu mai știm cum să fim buni și cum să facem binele. Lucrurile acestea, ne spune Dumnezeu, trebuie învățate! Prin urmare, trebuie să studiezi bine predica de pe munte, să o înveți, să o memorizezi, să stabilești în mintea ta și într-un plan al tău pe care să-l pui pe hârtie, cum să aplici aceste porunci
- În viața ta lăuntrică, în felul tău nou de a gândi și de a simți;
- În relația cu soția ta/soțul tău;
- În relația ta cu copiii tăi;
- În relația ta cu vecinii tăi, cu frații tăi din biserică, cu colegii tăi de muncă
- În serviciul tău sau în compania ta
- În toate afacerile tale.
Trebuie să țintești să le aplici sistematic în toate aceste domenii.
Dacă vei face toate acestea, vei constata că se împlinește ce-ți promite Domnul Isus în Ioan 7:15-17, că dacă vrei să faci ce te-a învățat El vei vedea că puterea lui Dumnezeu acționează în tine ca să le poți împlini. Adu-ți aminte de asemenea că atunci când Domnul Isus i-a poruncit lui Petru să arunce plasa în apă pentru pescuit, El a poruncit și peștilor să vină la plasă; când i-a poruncit să vină la EL pe apă, El a poruncit și apei să-l țină; când a poruncit ca ei să împartă cinci pâini la mai multe mii de oameni, El a avut grijă să înmulțească pâinile! Poruncile Lui ne vin încărcate de puterea împlinirii lor. Dar puterea aceasta nu vine decât după ce noi ne-am apucat de lucru așa cum am sugerat mai sus.
Să luăm în considerare și faptul că Domnul Isus ne cheamă la unire și la părtășie cu Persoanele din Sfânta Treime. Din această unire și din această comuniune ne vine puterea necesară trăirii după poruncile Domnului, care ne spune: ”Despărțiți de Mine nu puteți face nimic”, ceea ce implicit înseamnă că putem face totul în unire cu El. Lucrul acesta reiese din aceste cuvinte ale Domnului: ”Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereți orice veți vrea și vi se va da” (Ioan 15:7). Dacă rămânem în unire cu El și dacă cuvintele Lui, adică învățătura Lui, ne-a impregnat mintea, atunci vom vrea să cerem numai lucrurile pe care le știm că sunt voia Lui Dumnezeu!
Domnul Isus ne învață apoi cum să trăim în această părtășie cu Persoanele din Sfânta Treime. O serie de astfel de instrucțiuni ne sunt date în pilda semănătorului, a cărui subiect este tot ”roada” de care ne-a vorbit în Ioan 15.
Fără să intrăm într-o analiză detaliată a pildei semănătorului, vom spicui din ea numai ceea ce se referă la motivele pentru care unii oameni nu ajung niciodată la rodire, și deci sămânța a fost semănată în ei și a răsărit în ei degeaba. Este vorba, mai ales, de sămânța căzută între spini. Domnul Isus explică:
”Sămânța căzută între spini închipuiește pe aceia care, după ce au auzit cuvântul, își văd de drum și-L lasă să fie înăbușit de grijile, bogățiile și plăcerile vieții acesteia și n-aduc rod care să ajungă la coacere” (Luca 8:14).
Prin cuvintele ”își văd de drum” și neglijează Cuvântul semănat în ei, Domnul Isus ne arată necesitatea părtășiei cu Dumnezeu. Dacă neglijezi această părtășie, fiindcă ești prea ocupat cu grijile vieții acesteia, viața ta spirituală este înăbușită și n-ajungi niciodată la rodire. Alții se lasă atrași de bogățiile și de plăcerile vieții acesteia: cu siguranță aceasta înseamnă implicarea într-o trăire lumească, ceea ce este un termen mai ”politicos” pentru o trăire în corupție, în păcate. Acestea ne separă de Dumnezeu și totul în noi se usucă. O asemenea mlădiță este tăiată și aruncată afară!
În mod pozitiv, toate acestea ne cheamă să ne facem timp pentru Dumnezeu și pentru părtășia cu El. Încă o dată, Domnul Isus ne cheamă la acest fel de viață în care am renunțat la trăirea de capul nostru și am intrat într-o trăire caracterizată de comuniunea cu Persoanele Sfintei Treimi.
Fiindcă Domnul Isus este și Modelul nostru, să ne uităm de câte ori se scoală El înainte de a se crăpa de ziuă sau stă până târziu în noapte ca să stea de vorbă cu Tatăl Său. Am văzut de asemenea cât de intimă era legătura dintre El și Duhul Sfânt. Noi trebuie să învățăm de la El și să căutăm și noi această părtășie. În primul rând, aceasta înseamnă o drastică reevaluare a timpului nostru și o reorganizare a priorităților noastre. Și mai înseamnă și o scoatere din programul nostru al acelor activități care ne pângăresc și ne separă de comuniunea cu Dumnezeu.
Dacă Îl iubim cu adevărat, ne vom face timpul pentru comuniune. Și dacă Îl iubim cu adevărat, vom învăța cum se practică această comuniune. Și când îi descoperim frumusețea și bogăția, nu o mai schimbăm pentru nimic în lume!
Leave a comment and / or appreciate the article!
CLICK HERE :» http://www.radio-elshaday.de/
CLICK HERE :» http://www.radio-megapower.de/
CLICK HERE :» http://christliche-radiosender.blogspot.com/
CLICK HERE :» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/
Posted by :» NOTAR DANIEL IOAN
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen