Să recapitulăm ce am descoperit până acum din concepția lui Pavel despre lume și viață. Din momentul în care Domnul Isus i-a ieșit în cale pe drumul Damascului, Pavel a fost cucerit de acest Isus, Care este viu, și acum este înălțat la dreapta lui Dumnezeu. L-a recunoscut că El este Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii si conducătorul universului și al istoriei.De acum, pentru Pavel mai există un singur scop în viață: să-L facă pe acest Isus cunoscut în toată lumea: evreilor, grecilor, romanilor și tuturor celorlalte națiuni, până la marginile pământului.
Dar Isus din Nazaret a fost răstignit de romani. Înainte de a spune orice altceva despre Isus, Pavel știa că trebuie să explice de ce a trebuit ca El să moară și să arate lucrurile realizate de El prin moarte.
Prin neascultarea lui Adam, întreaga omenire a intrat în conflict cu justiția lui Dumnezeu, s-a separat de Dumnezeu, a intrat sub stăpânirea lui Satan și, pe lângă acestea, a intrat otrava sau infecția păcatului în întreaga omenire.
Prin moartea Lui pe cruce, Isus – care era Fiul lui Dumnezeu din veșnicii – a împăcat omenirea cu Dumnezeu, satisfăcând dreptatea lui Dumnezeu și a anulat dreptul lui Satan de a mai fi stăpân peste omenire (Coloseni 2:14-15).
Dar moartea Fiului lui Dumnezeu n-a rezolvat toate problemele produse de neascultarea lui Adam și de rebeliunea față de Dumnezeu în care trăiește omenirea de atunci încoace.
Dacă unele probleme Domnul Isus le-a rezolvat prin moartea Lui, altele, mult mai multe, le rezolvă prin viața Lui. De fapt, pentru a anula tot ce a făcut Satan în omenire, Fiul lui Dumnezeu trebuia să ia totul de la început, să facă o nouă creație (2 Corinteni 5:17), să înceapă o nouă omenire, care nu mai este ”în Adam”, ci este ”în Cristos.”
Oamenii care acceptă să moară față de ceea ce au fost până acum și să se facă una cu Cristos, capătă prin această cuplare la viața lui Cristos puterea necesară ca să biruiască puterea păcatului care încă rezidă în carnea, în mădularele, în trupul omului. Când Fiul lui Dumnezeu Se unește cu un om, El aduce în omul acela și pe Duhul Sfânt, care este Duhul vieții în Cristos.
Fiul lui Dumnezeu și Duhul lui Dumnezeu sunt cele două Brațe cu care Dumnezeu ne cuprinde și ne leagă de Sine. Prin Fiul Său și prin Duhul Său uniți cu mine și locuind în mine, eu nu mai sunt ”obligat” să ascult de păcat, fiindcă am la dispoziție toată puterea necesară ca să trăiesc o viață după voia lui Dumnezeu.
Ceea ce mi se cere mie este să învăț să trăiesc în unire cu Cristos, într-o unire din dragoste care mă face să trăiesc după poruncile Lui și să învăț să ascult de călăuzirea Duhului Sfânt, deoarece numai aceia sunt fii ai lui Dumnezeu care trăiesc conform călăuzirii Duhului Sfânt (Rom. 8:14, și Gal. 5:16-24).
Putem spune cu siguranță că accentul lui Pavel nu este pe moartea Fiului lui Dumnezeu, cu toate că începe cu aceasta, ci este pus pe trăirea în unire cu Cristos și sub călăuzirea Duhului Sfânt și pe lucrurile care rezultă din acestea. Spre aceste lucruri trebuie să ne îndreptăm acum atenția.
Cu ce scop se întâmplă toate lucrurile pe care le-am enumerat până acum? Când am discutat despre școala lui Isus, ne-am imaginat că dacă L-am întreba pe Învățătorul Isus ce scop urmărește El să realizeze în școala Lui, ne-ar fi răspuns rapid și categoric: Scopul Meu este să-I produc Tatălui Meu fii și fiice care seamănă cu Tatăl lor și să-Mi produc Mie frați și surori care seamănă cu Mine. Am arătat deja că Fiul lui Dumnezeu, ca parte din Sfânta Treime, a fost prezent acolo și atunci când Dumnezeu a zis (la plural!): ”Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră” (Geneza 1:26). Am văzut, de asemenea, că Dumnezeu n-a renunțat la scopul acesta și de atunci încoace Sfânta Treime lucrează numai la realizarea acestui plan: să-Și facă oameni care seamănă cu Ei în caracter, în relaționări, în comportament.
Să vedem acum dacă găsim scopul acesta al lui Dumnezeu și în gândirea și în învățătura lui Pavel! Pentru aceasta, nu trebuie să mergem departe, deoarece către sfârșitul capitolului 8 din Romani, Pavel scrie: ”Pe de altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume, spre binele celor ce sunt chemați după planul Său. Căci pe aceia, pe cari i-a cunoscut mai dinainte, i-a și hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi născut dintre mai mulți frați” (Rom. 8:28-29).
Traducerea românească ”să fie făcuți asemenea” pierde un element de cea mai mare importanță. Cuvântul folosit de Pavel este ”synmorfous”, care este format din prefixul syn = împreună, și morflous = formați. Vom înțelege forța lui doar când vom vedea că el vine ca încoronarea unei serii lungi de cuvinte formate de Pavel în felul acesta începând din cap.6: synmetafemen = am fost îngropați împreună; symfitos = am fost plantați împreună; synestaurothe = am fost răstigniți împreună; apethanomen syn Christo = am murit împreună cu Cristos; synzesomen = vom trăi împreună; synkleronomoi = vom moșteni împreună; synpaschomen = suferim împreună; syndoxasthomen = vom fi glorificați împreună.
De la începutul creației, Dumnezeu a hotărât ca Fiul Său să fie ”primul născut dintre mai mulți frați” și tot atunci, El a hotărât ca ei să fie făcuți după chipul Lui, dar procesul de formare după chipul Lui va fi în unire cu El și prin trăirea încă aici pe pământ în unire cu El.
În Efeseni 4:17, Pavel ne cheamă să nu mai trăim asemenea păgânilor. De ce să nu mai trăim așa? ”Fiindcă – scrie Pavel – voi nu L-ați învățat așa pe Cristos”! Ce înseamnă aceasta? Cum L-am învățat noi pe Cristos și ce legătură este între aceasta și felul nostru de trăire? Iată logica celor scrise de Pavel în continuare: Daca L-ați învățat pe Cristos ”potrivit adevărului”, cine v-a învățat despre El trebuia să vă învețe că El vine la voi cu trei scopuri:
1. să-l ucidă pe felul de ”om” care ați fost până acum (v.22);
2. să vă înnoiți în duhul minții voastre (v.23) și,
3. să aducă la ființă în voi un om nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o dreptate și sfințenie pe care le dă adevărul (v.24).
Într-un text paralel cu acesta, în Coloseni 3, Pavel ne cheamă să ucidem felul de viață de până acum, deoarece noi ne-am îmbrăcat în omul cel nou ”care se înnoiește spre cunoaștere, după chipul Celui ce L-a făcut” (Col. 3:10). În continuare, el ne arată care sunt trăsăturile chipului lui Dumnezeu: Col. 3:12-14.
Galatenilor Pavel le scrie: ”Copilașii mei, pentru care iarăși simt durerile nașterii, până ce va lua Cristos chip în voi!” (Gal. 4:19).
În Efeseni 4: 11-15, Pavel ne spune că toți slujitorii bisericii au fost dați ”pentru desăvârșirea sfinților” ... până vom ajunge la statura plinătății lui Cristos!
Totul culminează cu acest text magnific: ”Noi toți privim cu fața descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, și suntem schimbați în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului” (2 Cor. 3:18).
Cuvântul pentru ”schimbați” este metamorfometha – de la care noi avem ”metamorfozare”, cea mai radicală transformare cunoscută de noi în natură, de la o omidă într-un fluture.
Mai este oare nevoie de altă dovadă că ap. Pavel continuă și dezvoltă concepția despre lume și viață pe care ne-a dat-o Fiul lui Dumnezeu?
Leave a comment and / or appreciate the article!
CLICK HERE :» http://www.radio-elshaday.de/
CLICK HERE :» http://www.radio-megapower.de/
CLICK HERE :» http://christliche-radiosender.blogspot.com/
CLICK HERE :» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/
Posted by :» NOTAR DANIEL IOAN
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen