Descriind înaintea preoţilor culmea actului nelegiuirii, Hristos le-a pus întrebarea: "Acum, când va veni stăpânul viei, ce va face el vierilor acelora?" Preoţii urmăriseră relatarea cu interes profund şi, fără să-şi dea seama de legătura subiectului cu ei, s-au unit
{PK 712}
cu poporul, răspunzând: "Pe ticăloşii aceia ticălos îi va pierde şi via o va da altor vieri care-i vor da rodurile la vremea lor".
Fără să-şi dea seama, îşi pronunţaseră condamnarea. Isus i-a privit şi, sub privirea Sa cercetătoare, ei ştiau că le citea tainele inimii. Dumnezeirea Sa a strălucit înaintea lor cu o
putere vădită. Au văzut în vieri o descoperire a lor şi, fără să vrea, au strigat:"Nicidecum!'
Cu solemnitate şi cu regret, Hristos a întrebat:
"N-aţi citit niciodată în Scripturi că: 'Piatra pe care au lăpădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut lucrul acesta, şi este minunat în ochii 'voştri ' ? De aceea vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi dată unui neam, care va aduce roadele cuvenite. Cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera" (Mat. 21,34-44).
Hristos ar fi îndepărtat nenorocirea naţiunii iudaice, dacă poporul L-ar fi primit. Dar invidia şi gelozia i-au făcut neîndurători. Ei s-au hotărât săneu-L mai primească pe Isus din Nazaret ca Mesia. Au lepădat Lumina lumii şi, ca urmare, viaţa le-a fost împresurată de întuneric, ca întunericul din miezul nopţii. Nenorocirea profetizată a venit peste naţiunea iudaică. În ura lor oarbă, s-au distrus unul pe altul. Mândria lor răzvrătită, încăpăţânată, a adus asupra lor mânia cuceritorilor romani.
{PK 713}
Ierusalimul a fost distrus, templul prefăcut în ruine, iar locul lui arat ca un ogor. Copiii lui Iuda au pierit de cele mai îngrozitoare forme de moarte. Milioane au fost vânduţi, ca să slujească drept sclavi în ţările păgâne.
Ceea ce Dumnezeu a urmărit să facă pentru lume, prin Israel, naţiunea aleasă, va aduce la îndeplinire până la urmă, prin biserica Sa de pe pământ, de astăzi. El "a dat via altor vieri",
{PK 714}
chiar poporului care păzeşte legământul Său şi care, cu credincioşie, "Îi dau roadele la vremea lor". Niciodată Domnul nu S-a lăsat fără reprezentanţi adevăraţi pe pământ, care au făcut din interesele Sale propriile lor interese. Aceşti martori pentru Dumnezeu sunt socotiţi ca aparţinând lzraelului spiritual, şi faţă de ei se vor împlini toate făgăduinţele legământului, făcute de Iehova poporului său de odinioară.
Astăzi biserica lui Dumnezeu este liberă să ducă mai departe împlinirea planului divin pentru mântuirea neamului omenesc pierdut. Timp de multe secole, copiii lui Dumnezeu au suferit o restrângere a libertăţilor lor. Predicarea Evangheliei în curăţirea ei a fost interzisă şi asupra acelora care au îndrăznit să nu asculte de poruncile oamenilor au fost trimise cele mai aspre pedepse. Ca urmare, marea vie morală a Domnului a fost aproape în întregime nefolosită. Oamenii au fost lipsiţi de lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Întunericul rătăcirii şi al superstiţiei ameninţa să şteargă cunoaşterea religiei adevărate. Biserica lui Dumnezeu de pe pământ a fost într-o adevărată robie în timpul acestei perioade lungi de prigoană neîntreruptă, aşa cum copiii lui Israel au fost robi în Babilon în timpul exilului.
...........................................................................................................................................
Citate EG White:
Aceia care vor trăi pe pământ atunci când lucrarea de mijlocire a Domnului Hristos se va încheia în sanctuar vor trebui să stea în faţa unui Dumnezeu sfânt fără mijlocitor. Hainele lor trebuie să fie fără pată,caracterele lor trebuie să fie curăţite de păcat prin sângele stropirii. Prin harul lui Dumnezeu şi prin eforturile lor stăruitoare, trebuie să fie biruitori în lupta cu cel rău. În timp ce judecata de cercetare se continuă în cer, în timp ce păcatele credincioşilor pocăiţi sunt îndepărtate din Sanctuar, în mijlocul poporului lui Dumnezeu trebuie să se producă o lucrare deosebită de curăţire, de îndepărtare a păcatelor. Această lucrare este mai clar prezentată în soliile din Apocalipsa capitolul 14. Când aceastălucrare se va fi împlinit, urmaşii lui Hristos vor fi gata pentru venirea Sa. [GC 425]
ü Domnul Hristos aşteaptă cu mult dor să Se manifeste în Biserica Sa. Când caracterul Domnului Hristos va fi în mod desăvârşit reprodus în poporul Său, atunci El va veni să-i ia la Sine ca fiind ai Săi. [COL 69]
ü Dumnezeu Îşi cerne poporul. El va avea o biserică sfântă şi curată. Noi nu putem citi inima omului. Însă Dumnezeu a prevăzut mijloace de a menţine curată biserica Sa. [1T, 99]
ü În fiecare inimă există nu numai putere intelectuală, ci şi spirituală,o percepţie a ceea ce este drept, o dorinţă de bine. Însă împotriva acestor principii se luptă o putere opusă. Rezultatul luării din pomul cunoştinţei binelui şi răului se manifestă în experienţa fiecărui om. În firea sa există o înclinaţie către rău, o putere căreia, dacă nu primeşte ajutor, nu i se poate împotrivi. Pentru a putea ţine piept acestei forţe, pentru a atinge acel ideal pe care în adâncul sufletului său îl acceptă ca fiind singurul vrednic de atins, el nu poate găsi ajutor decât într-o singură putere. Puterea este Hristos. Cooperarea cu această putere este cea mai mare nevoie a omului. [Ed, 29]
Am văzut, de asemenea, că multi nu îsi dau seama cum ar trebui să fie pentru a trăi înaintea Domnului fără un Mare Preot în Sanctuar, în timpul necazului celui mare. Cei care primesc sigiliul Viului Dumnezeu și sunt protejați în vremea strâmtorării trebuie săreflecte pe deplin chipul lui Isus. Am văzut că mulli neglijau pregătirea atât de necesară și așteptau timpul de înviorare și pe cel al ploii târzii ca să-i facă în stare să stea în picioare în ziua Domnului și să trăiască înaintea Sa. O, pe câți i-am văzut în timpul de strâmtorare fără adăpost! Ei neglujaserăpregătirea; din această pricină, ei nu au putut primi înviorarea pe care toți trebuie să o aibă ca să poată fi pregătiți să trăiască în fața unui Dumnezeu sfânt. Cei care refuză să fie modelați de către profeți și nu reușesc să-și curățească sufletele ascultând de tot adevărul și care sunt dispuși să creadă că starea lor este cu mult mai bunădecât este în realitate vor ajunge în timpul căderii plăgilor și vor vedea atunci că au nevoie să fie ciopliți și finisați pentru zidire. Dar atunci nu va mai fi timp pentru a face aceasta și niciun Mijlocitor care să le pledeze cauza înaintea Tatălui. Înainte de această vreme, a ieșit declarația înfricoșetor de solemnă: Cine este nedrept, să fie nedrept și mai departe; cine este întinat săse întineze și mai departe; cine este fără prihană să trăiască și mai departe fără prihană. Și cine este sfânt să se sfințească și mai departe! Am văzut că nimeni nu poate avea parte de înviorare, dacă nu obținea biruința asupra oricărui păcat, asupra mândriei, egoismului, iubirii de lume și oricărui cuvânt și acțiune greșite... Toți să-și aducă aminte că Dumnezeu este sfânt și că nimeni nu poate sta vreodată în prezența Sa în afară de făpturile sfinte. [EW, 71]
ü In the day of judgment, the course of the man who has retained the frailty (slăbiciunea morală) and imperfection of humanity will not be vindicated (justificat, susținut). For him there will be no place in heaven. He could not enjoy the perfection of the saints in light. He who has not sufficient faith in Christ to believe that He can keep him from sinning, has not the faith that will give him an entrance into the kingdom of God.--Manuscript 161, 1897. [3SM, 361]
ü The " time of trouble, such as never was," is soon to open upon us; and we shall need an experience which many are too indolent to obtain. It is often the case that trouble is greater in anticipation than in reality, but this is not true of the crisis before us. The most vivid presentation can not reach the magnitude of the ordeal. In that trial every man must stand for himself before God. .. Now, while our great High Priest is making the atonement for us, we should seek to become perfect in Christ. Not even by a thought could our Saviour be brought to yield to the power of temptation. Satan finds in human hearts some point where he can gain a foothold (platformă); some sinful desire is cherished, by means of which his temptations assert their power. But Christ declared of himself, " The prince of this world cometh, and hath nothing in me." Satan could find nothing in the Son of God that would enable him to gain the victory. He had kept his Father's commandments, and there was no sin in him that Satan could, use to his advantage. This is the condition in which those must be found who shall, stand in the time of trouble. [RH 14 martie 1912]
ü Chiar înaintea noastră stă încleştarea strânsă a marii lupte, când, cu tot felul de minciuni, de semne şi puteri mincinoase şi cu toate amăgirile nelegiuirii, Satana va lucra pentru a prezenta în mod greşit caracterul lui Dumnezeu, pentru ca, dacă va fi posibil, să înşele şi pe cei aleşi. Dacă a fost vreodată un ‼popor care să aibă nevoie de o lumină din cer mereu crescândă, atunci acesta este poporul care, în acest timp de primejdie, Dumnezeu l-a chemat să fie depozitarul Legii Sale sfinte şi să apere caracterul Său înaintea lumii.Acelora cărora le-a fost încredinţată o sarcină aşa de sfântă trebuie să fie spirituali, elevaţi şi plini de vitalitate de adevărurile pe care mărturisesc că le cred. Niciodată n-a avut biserica o nevoie mai urgentă, mai gravă şi niciodată n-a fost Dumnezeu mai doritor ca biserica să se bucure de experienţa descrisă în Epistola apostolului Pavel către Coloseni, când scria: Nu încetăm să ne rugăm pentru voi, şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voii Lui, în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească, pentru ca astfel să văpurtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru; aducând roade în tot felul de fapte bune, şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu. [5T, 746]
ü Then the angel repeated these words, and said, "This is the time spoken of in Isaiah. He saw that there was no man, and wondered that there was no intercessor. He had no mediator between God and man, and these plagues could be withheld no longer, for Jesus had ceased to plead for Israel, and they were covered with the covering of the Almighty God, and then they could live in the sight of a holy God, and those who were not covered, the plagues fell upon them, for they had nothing to shelter or protect them from the wrath of God." [SpM 2]
Leave a comment and / or appreciate the article!
CLICK HERE :» http://www.radio-elshaday.de/CLICK HERE :» http://www.radio-megapower.de/
CLICK HERE :» http://christliche-radiosender.blogspot.com/
CLICK HERE :» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/
Posted by: *DJ_DANY* ( ADMIN )
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen