Martin Luther era un călugăr augustinian care se lupta cu îndârjire împotriva păcatului din sine. El se spovedea zilnic și își aplica cu strictețe pedepsele (la catolici ”penitențele”, la ortodocși ”canoanele”) pe care i le dădea duhovnicul lui. Universitatea catolică din Wittemberg i-a cerut lui Luther să predea un curs despre epistola către Romani. Studiind capitolul trei din Romani, Luther a înțeles că Dumnezeu L-a încărcat pe Fiul Său cu toate păcatele noastre și L-a pedepsit pe El pentru toate. Luther și-a pus imediat întrebarea: ”De ce să mă mai pedepsesc și eu pentru păcatele mele, când Isus Cristos a fost pedepsit pentru ele?”Așa s-a trezit Luther să vadă că învățătura Bisericii catolice că omul trebuie să facă penitențe pentru păcate este greșită. Cu gândirea lui de jurist (începuse să studieze dreptul, când a intrat în mânăstire), el a ajuns să formuleze învățături noi, prin care a făcut Reforma creștinismului. Iată care sunt acestea:
1. Dumnezeu a făcut un transfer: a luat păcatele noastre și le-a pus pe Fiul Său.
2. Dumnezeu ne cere să credem în moartea Fiului Său în locul nostru.
3. Când noi credem vestea aceasta bună, Dumnezeu ne transferă nouă dreptatea Fiului Său.
4. Prin acest dublu transfer, noi ”suntem socotiți drepți”, sau suntem ”îndreptățiți”. Aceasta se numește ”îndreptățirea prin credință.”
5. Actul de îndreptățire se numește și ”mântuirea prin credință.” Subliniem că pentru Luther mântuirea este numai un act juridic: noi suntem declarați drepți, nu suntem și făcuți drepți. Adică, noi rămânem păcătoși dar, prin repetate acte de credință, suntem în continuare ”îndreptățiți”.
Actul prin care Dumnezeu ne-a procurat mântuirea este un act al harului, înțeles ca un dar nemeritat al lui Dumnezeu. Luther a citat din Efeseni 2:8 că mântuirea este ”prin har, prin credință”. Dar el a adăugat un cuvânt în plus, cuvântul ”numai” care dă acestei doctrine un înțeles total diferit de ceea ce scrie Pavel: ”numai prin har, numai prin credință”, formulă ce intenționa să spună că faptele noastre bune nu pot fi incluse în procesul mântuirii.
Marea descoperire a lui Martin Luther – pentru care îl cinstim ca mare reformator - este conceptul îndreptățirii prin credință. Acest concept este baza reformei și este acceptat ca bază a doctrinei mântuirii de către aproape toate credințele protestante evanghelice. Spun aproape, deoarece sunt și excepții. Nu este criticată îndreptățirea prin credință în sine. Adică, nu este criticat ce spune ea, ci ceea ce nu spune. Mulți teologi de astăzi se plâng de faptul că în doctrina lui Luther despre îndreptățire nu se poate integra organic doctrina despre sfințirea vieții.
După doctrina luterană a îndreptățirii prin credință este posibil ca omul să fie mântuit fără să se întâmple în el nici un fel de transformare. De fapt, Luther a ținut să precizeze că omul rămâne întotdeauna păcătos, dar este mereu îndreptățit (formula lui în limba latină era: semper pecatorum est justus, adică ”pentru totdeauna păcătos, dar îndreptățit”).
De aici, în epoca modernă s-a dezvoltat teoria că poți să-L primești pe Isus ca Mântuitor fără să-L faci și Domn, adică fără să devii ucenicul Lui și să trăiești după învățătura Lui.
Această teorie ia multe forme și i se dau multe explicații sau justificări. În practică, totul devine clar când te uiți la modul în care se face evanghelizare: Este prezentată moartea Domnului Isus încărcat cu păcatele noastre și apoi omul este invitat să creadă această ”veste bună” și i se promite că dacă o crede este mântuit, adică păcatele îi sunt iertate și va merge în cer când va muri. Unii adaugă că pentru a fi mântuit trebuie să fii și botezat.
La acestea, în special în America, cei mai mulți evangheliști adaugă clar că ”odată mântuit pentru totdeauna mântuit,” sau, cu alte cuvinte, ”mântuirea nu se mai poate pierde.” Baptiștii români nu spun lucrul acesta în cuvinte, dar atunci când predicatorul te asigură că dacă ai crezut și te-ai botezat poți fi sigur că ești mântuit (ai ”siguranța mântuirii”), adică mergi în cer când mori, îți spune de fapt că indiferent ce faci de atunci înainte tu ești mântuit, adică mergi în cer când mori.
Desigur, toți pastorii și predicatorii se grăbesc să adauge că Dumnezeu așteaptă să ai o viață schimbată, să nu mai trăiești ”ca lumea”, dar lucrul acesta nu este legat de mântuire! Ți se spune că trebuie să trăiești după voia lui Dumnezeu din dragoste, sau din recunoștință pentru ce a făcut El pentru tine, dar lucrul acesta, chiar dacă este foarte de dorit, totuși el nu este necesar pentru mântuire, deoarece mântuirea ți-a fost garantată de faptul că ai crezut în jertfa lui Isus.
Teza pe care o formulează astăzi mulți teologi și la care subscriu și eu, este că acest fel de a predica ”evanghelia” este motivul pentru care bisericile sunt pline de oameni cu viețile neschimbate. Acest fel de mesaj nu produce oameni de caracter! Martin Luther a numit teologia pe care a obținut-o el din epistola către Romani este ”teologia crucii”, iar Melanchthon, care era ajutorul principal al lui Luther, a spus că ”a-L cunoaște pe Cristos înseamnă să știi să beneficiezi de moartea Lui.”
Chiar și la noi, un teolog baptist a scris recent că singurul lucru pentru care a venit Cristos a fost ca să moară pentru păcatele noastre ca să ne ducă în cer. Cu alte cuvinte, singura lui funcție a fost aceea de Mântuitor și nimic altceva!
Precizăm că Ioan Calvin (1509-1564) a acceptat în mod fundamental doctrina îndreptățirii prin credință, dar el a subliniat mult mai puternic idea că omul nu este liber să aleagă (și Luther a făcut lucrul acesta) și că oamenii sunt predestinați de Dumnezeu fie pentru mântuire fie pentru pedeapsa veșnică. Desigur, dacă ești ales de Dumnezeu pentru mântuire, aceasta nu se mai poate pierde și deci ușa este larg deschisă pentru a crede că poți fi mântuit fără ca prin aceasta să ai viața schimbată.
Pe tot parcursul carierei mele de predicator mi-am pus întrebarea aceasta: De ce mesajul pe care îl predicăm noi nu schimbă viețile oamenilor? De ce în cultul nostru nu apar mari caractere, oameni pasionați pentru integritate, pentru corectitudine, pentru cinste, pentru adevăr?
Am ajuns în cele din urmă să văd că toate acestea se întâmplă fiindcă punctul nostru de plecare pentru construirea unei credințe creștine nu este învățătura Domnului Isus.
Când spun aceasta, nu vreau să spun că apostolul Pavel a fost greșit în ce a scris în epistola către Romani. Nu ceea ce a scris ele este greșit, ci greșit este sistemul teologic construit de oameni pe ceea ce a scris el. Va trebui deci să începem cu învățătura Domnului Isus și să vedem cum a predicat El Evanghelia și apoi vom reveni la apostolul Pavel și vom vedea că el n-a predicat o altă Evanghelie. Apostolul Pavel a fost pasionat pentru Evanghelia pe care i-a dat-o Domnul Isus Însuși prin revelație (Galateni 1:11-12). Vom fi surprinși să vedem cât de bine și de exact a captat el învățăturile Domnului Isus și cât de fidel le-a expus el în epistolele sale. Lucrul acesta va întări credința noastră în unitatea revelației, în unitatea învățăturii din Sfânta Scriptură.
(Notă de subsol: Această expunere este extrem de condensată, fiindcă este o încercare de a cuprinde ceea ce s-a întâmplat prin Martin Luther și ce continuă să se întâmple de atunci până astăzi într-un segment majoritar al creștinismului protestant. Datorită acestei condensări, unii mă vor critica spunând că sunt nedrept cu Luther sau că nu prezint corect situația de astăzi din acest segment majoritar. Știu! Dar acesta este riscul pe care mi-l asum. Tot ce scriu poate fi criticat și de la stânga și de la dreapta. Repet: îmi asum riscul de a fi ”dovedit” că sunt greșit, de a fi răstălmăcit, ridiculizat, etc. Aceasta înseamnă că ating un nerv care doare! Toți cei pe care îi doare ce scriu eu vor căuta să mă sfâșie. Și cu cât îi doare mai tare, cu atât vor țipa mai tare. Dar, vreau să le spun cu dragoste că dacă vor citi cu atenție învățătura Domnului Isus, pe care o voi expune în continuare, și o vor primi pentru ei înșiși, vor fi vindecați. Pe toți frații mei care mă critică cu atâta înverșunare, deoarece sunt convinși că le stric credința, vreau să-i asigur că nu vreau să stric, ci să vindec și să construiesc. De aceea vă rog să citiți în continuare.)
Leave a comment and / or appreciate the article!
CLICK HERE :» http://www.radio-elshaday.de/CLICK HERE :» http://www.radio-megapower.de/
CLICK HERE :» http://christliche-radiosender.blogspot.com/
CLICK HERE :» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/
Posted by: *DJ_DANY* ( ADMIN )
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen