Dincolo...cerul e mereu albastru.
Soarele bland si zambitor se dezmierda printre norii
jucausi ce-l inconjurau..era o zi splendida si ma gandeam in sinea mea: "
Inca un dar din partea Creatorului...inca o sansa de-a ma apropia mai
mult de El."
Vara trecea parca prea usor pe langa
mine...vroiam sa ma bucur mereu de compania valurilor de caldura si a
bucuriei nespunse ce-o simteam in timpul verii.
Aveam multe
vise pe atunci...ce le tineam strans la piept...dar nu aveam timp pentru
ele cu exceptia unuia singur: ISUS. Imi doream atat de mult sa pasesc
pe drumul ce duce Acasa...iar felinarul iubirii Lui ma calauzea
negresit.
Intr-un sfarsit m-am hotarat sa-mi petrec macar un
ceas din zi in parcul de langa casa. Mi-am luat cu mine cea mai
pretioasa comoara a inimii mele si m-am asezat pe iarba verde si
proaspata din jurul meu. Incepusem sa citesc:
"1. Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.
2.Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:
3.Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
4.Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!
5.Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!
6.Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
7.Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
8.Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
9.Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
10.Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
11.Ferice
va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor
prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva
voastră!
12.Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata
voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari
au fost înainte de voi."
Fara sa-mi dau seama
siroaie de lacrimi cadeau pe fata mea. Aplecand capul in jos am zarit
printre lacrimi cuvintele de pe bratara ce-o purtam la mana de atata
timp: "POT TOTUL IN HRISTOS CARE MA INTARESTE!" Filipeni 4:13
Mi-am
ridicat privirea de jos si mi-am indreptat ochii umezi dar veseli spre
cer..mi-am adus aminte dintr-o data cuvintele ce le-am auzit candva
undeva.."Dincolo...cerul e mereu albastru."
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen