Pacatosi in miinile unui Tata iubitor
Ati auzit cu totii predicatori si evanghelisti vorbind despre��“cea mai mare povestire spusa vreodata”.Este o povestire despre dragoste,sacrificiu si mila eterna.Aceasta povestire este bineinteles istoria vietii si misiunii lui Isus Hristos.Veti citi in aceasta predica insa si despre o alta poveste spusa de la amvoane.Aceasta poveste este spusa tot cu atata ravna ca si cealalta , cu singura deosebire ca aceasta din urma este o minciuna.Este cea mai mare minciuna spusa vreodata si veti��fi uimiti sa aflati de unde vine aceasta minciuna.Nu vine de la cei pe care-I consideram pagani, nu vine de la cei ce se opun lui Dumnezeu si religiei.Nu , aceasta minciuna vine de unde ne-am astepta mai putin.Vine de la cei ce declara ca-l iubesc si-l urmeaza pe Isus.Vine de la amvoanele bisericilor , este invatata in scoli duminicale si transmisa in toata lumea prin TV, predicata de misionari in toate colturile lumii.
V-am captat atentia? Ei bine, care este aceasta minciuna? Este minciuna ca Dumnezeu va chinui pentru eternitate majoritatea oamenilor creati��de El ; este minciuna ca Isus Hristos nu poate mantui majoritatea celor pentru care a murit;este minciuna ca moartea si pacatul vor dainui pentru totdeauna;este minciuna ca va veni o vreme cand Dumnezeu nu va mai putea arata mila,dragoste si iertare majoritatii celor creati de El.Da , este minciuna religiei si este o minciuna care a consumat toti crestinii evanghelici atat de mult incat mesajul bisericii a devenit unul de frica decat unul de dragoste si de biruinta.Aceasta minciuna a luat frumoasele judecati ale lui Dumnezeu(vezi Ps.67,96,98,etc) si le-a transformat intr-o camera de tortura sadica si chiar mai rau decat atat a facut din glorioasa lucrare a lui Isus un esec��prin aceeea ca doar o infima majoritate din cei care au trait vreodata vor beneficia de ea. Acest studiou��are un dublu scop:
1.Sa proclame Victoria si puterea crucii lui Hristos
2.Sa expuna falsa doctrina a pedepsei eterne asa cum este invatata ea de crestinismul traditional.
De ce este important sa studiem problema destinului final al omenirii? Unii mi-au spus ca aceasta problema nu-I afecteaza pentru ca are in vedere lucruri viitoare , iar preocuparile noastre trebuie sa fie “acum si aici”.Sunt absolute de accord ca atentia noastra trebuie sa fie aici si acum , dar tocmai de aceea trebuie sa cautam sa vedem care este voia lui Dumnezeu in aceasta privinta , si��pe de alta parte concluziile pe care le vom desprinde de aici vor afecta in mod esential��modul in care ne raportam la cei din jurul nostru.
Intelegerea acestei problem ne va afecta modul cum ii vedem pe cei de langa noi (crestini si necrestini��deopotriva) si modul cum reactionam la incercarile din viata noastra.De asemenea , pentru a prezenta in mod real evanghelia lumii , trebuie sa cunoastem atat inceputul cat si sfarsitul lucrarii lui Dumnezeu cu oamenii.
In acest studiu vom adresa patru intrebari importante:
1.Dorim sa stim in mod real cumeste Tatal nostru Ceresc?
2.Cum putem birui raul prin bine daca Dumnezeu nu poate face la fel?
3.Vrem sa fim siguri ca il prezentam pe Dumnezeu cel adevarat oamenilor?
4.Dorim sa-l prezentam pe adevaratul Dumnezeu celor care sunt pe calea pierzarii?
Intentia mea nu este sa prezint un argument exegetic impotriva pedepsei��eterne.Obiectivul meu este sa introduce importanta acestui subiect catre cititori si sa-I incurajez sa caute adevarul pentru ei insisi.Este usor sa luam de-a gata anumite doctrine pe care le-am crezut toata viata .De multe ori devenim insensibili la erori pentru ca auzim acelasi lucru repetat din nou si din nou de la amvoane. Dar faptul ca majoritatea crede ca un lucru este adevarat, asta nu inseamna ca si este.Oameni ca si Martin luther vor atesta acest lucru.Este intotdeauna riscant sa arunci provocari gandirii traditionale pentru ca vei ajunge in pozitia incomoda de a ramane singur in fata valului – dar avem nevoie de oameni ai lui Dumnezeu care sunt dispusi sa se ridice impotriva traditiei , singuri daca e nevoie pentru a fi o lumina in mijlocul intunericului religios.Rugaciunea mea este ca Dumnezeu sa ne dea curajul de a cauta adevarul indiferent de cost.
Mai intai ar trebui sa avem dorinta de a-l cunoaste pe Tatal Ceresc. Isus a spus in glorioasa sa rugaciune din Ioan 17:
“Si viata vesnica este aceasta , sa te cunoasca pe tine singurul Dumnezeu adevarat si pe Isus Hristos pe care l-ai trimis Tu.”
Apostolul Pavel a exprimat acelasi gand:
“Si sa-l cunosc pe el, si puterea invierii lui si a ma fac asemenea cu moartea lui…”(Fil 3:10)
Hannah Withall Smith in cartea sa “Altruismul lui Dumnezeu “ scria :
“Prin a-l cunoaste pe Dumnezeu nu intelegem ceva de natura misterioasa , mistica sau intangibila.Ci pur si simplu doresc sa-l cunosc tot asa cum cineva isi cunoaste tatal pamantesc , si sa pot sta de vorba cu el ca si cu un prieten(vezi Avraam); adica sa cunosc natura sa, caracterul sau si��sa inteleg caile sale. Cu alte cuvinte sa stiu ce fel��de fiinta este El: buna sau rea, amabila sau neamabila,egoista sau altruista,puternica sau slaba,dreapta sau nedreapta.”
Nu este alt loc mai bun sa afli cum e Dumnezeu decat atunci cand cauti sa vezi cum isi trateaza El creaturile ratacite si incapatanate atunci cand trec din viata aceasta .Cum va fi Dumnezeu in veacurile viitoare? Va fi El diferit fata de cum este acum?Este El cu adevarat asa cum majoritatea ni l-a prezentat – un Dumnezeu a carui iertare este limita(cand noua ni se cere sa iertam de saptezeci cate sapte) , a carui mila inceteaza fata de majoritatea oamenilor(cand noua ni se spune ca mila biruie judecata)Este adevarat ca in veacurile viitoare Dumnezeu nu mai poate atinge cu mila Sa pe cei mai nenorociti dintre oameni?
Este o mare diferenta a fi aruncat intr-un chin etern fara nici un scop pentru cel osandit , si a fi pedepsit cu scopul de a fi adus la sfarsitul firii sale pacatoase si pentru a fi adus inapoi la Tatal.Raspunsul la aceasta problema va determina imaginea noastra despre Dumnezeu si modul cum interactionam cu ceilalti oameni.Este El rece , neiertator si nemilostiv cu majoritatea celor care-l resping in viata aceasta? Va oferi El bucurie eternal doar celor putini mantuiti in veacul acesta?
Personal sunt tatal a doua fetite. Fiicele mele sunt foarte diferite.Cea mare este foarte incapatanata si are o vointa foarte puternica.Iti ia mult timp s-o zdrobesti(seaman perfect cu tatal ei). Cea mica este mai sensibila si se conformeaza voii mele mult mai usor. Ca si tata nu pot actiona fata de ele in acelasi mod. Fata de cea mare trebuie sa folosesc metode mai dure pentru a-I zdrobi incapatinarea , pe cand la cea mica ajung la aceleasi rezultate prin vorbe bune.Dar in ambele cazuri , scopul meu este sa le conformez voii mele.Si fac tot ce trebuie��pentru a realize aceasta.Dar indifferent ce fac si cum sunt copii mei , ii iubesc la fel tot timpul.Tot ce fac pentru ele este cu scopul de a le invata sa asculte si sa-l iubeasca pe Domnul.Niciodata nu le-am pedepsit pentru a-mi satisface propriul meu simt de dreptate .Si cu toate ca copii mei gresesc zilnic , ca noi toti de altfel, scopul meu final este sa le corectez comportamentul si sa fac din ele persoane mature responsabile.
Este oare Dumnezeu , care este Tatal tuturor intr-un anume sens (Malahi 2:10,Fapte 17:29) diferit de noi ca tati pamantesti?Daca Biblia este adevarata cand spune ca Dumnezeu este Dragoste(1 Ioan 4:8) poate atunci��Dumnezeu face ceva diferit si separat de dragostea sa?Dragostea lui Dumnezeu a fost pervertita , spunandu-se ca pedeapsa sa este doar o demonstratie��a dreptatii sale.Jonathan Edwards a ajuns departe spunand ca “iadul este ura perfecta fara iubire”.Ce pervertire grozava a minunatei iubiri a lui Dumnezeu. Daca majoritatea bisericii are dreptate si pedeapsa nu va inceta niciodata , atunci Dumnezeu nu-I poate iubi pe cei��pe care-I va chinui vesnic si pedeapsa eterna este o simpla demonstratie a dreptatii lui Dumnezeu fara dragoste , cum spune Edwards.
Dar stau aici pentru a demonstra ca Dumnezeu nu poate face nimic care nu izvoraste din dragoste.Chiar si pedepsele sale servesc un scop pentru cel osandit(Isaia 4:4, 26:9). Dumenzeu este sfintenie desavarsita si trebuie sa pedepseasca pacatul.Dar in acelasi timp este si Dragoste desavarsita.Si de aceea in tot ce face El trebuie sa le demonstreze pe amandoua.Nu putem separa dreptatea lui Dumnezeu de dragostea sa pentru ca atunci avem de-a face cu un dumnezeu cu dubla��personalitate.Dar tocmai aceasta este ceea ce predica biserica. Pentru ca daca iadul este etern , atunci Dumnezeu a facut ceva in afara dragostei sale .De ce spun aceasta? Pentru ca orice actiune izvorata din din dragoste cauta folosul celuilalt. Deci si pedeapsa trebuie sa aiba ca scop imbunatatirea celui pedepsit.Chiar si sistemele omenesti au ca scop reabilitarea celor vinovati si reintegrarea lor in societate.
Acum revenind la analogia mea ca parinte;daca imi iubesc cu adevarat copiii , atunci tot ceea ce fac pentru ei este pentru intdreptarea lor si nu pentru a ma face pe mine sa ma simt mai razbunat.(cum spun unii parinti: pana nu-I dau una parca nu ma simt bine).Asadar , daca-mi disciplinez copilul , oricat de dureros ar fi pentru acesta , o fac cu dorinta de a-l face mai bun.Daca nu , atunci nu pot spune ca-I iubesc cu adevarat. 1 Corinteni��13 este o superb descriere a ceea ce inseamna dragoste :
“�Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. “
Atunci dati-mi voie sa intreb : care este scopul pedepsei eterne? Daca pedeapsa lui Dumnezeu este fara sfarsit , care este rolul ei vizavi de cel pedepsit?Cum va fi reabilitat pacatosul?Si daca nu exista nici o intentie de reabilitare a celui osandit , atunci singurul scop este acela de a da celui osandit o eterna lectie sau de a satisface propriul simt de dreptate al lui Dumnezeu. In ambele cazuri acestea nu demonstreaza un act altruist. Dar tocmai acesta este efectul dragostei : binele celuilalt.Daca Dumnezeu actioneaza asa cum il prezinta majoritatea , cum putem numi aceasta dragoste? Insasi idea de chin etern arata ca credem intr-un Dumnezeu care nu actioneaza decat din dorinta de razbunare , si atunci Dumnezeu nu mai poate fi dragoste , cel putin pentru cei osanditi la iad.
Nota: anumte denominatii crestine prezinta doctrina anihilarii.Spre deosebire de chinul etern , aceasta prezinta o idée de dragoste fata de osandit in sensul ca acestuia ii vor fi curmate chinurile prin faptul ca va fi complet nimicit.Chiar si aceasta idée o consider nebiblica si este departe de Victoria jertfei de pe Golgota.
Nimeni nu neaga faptulca Dumnezeu iubeste toti oamenii.Dar daca Biblia spune ca Dumnezeu este Dragoste , atunci El trebuie sa iubeasca oamenii nu numai in cei 20,40 sau 80 de ani cat ii traieste individual pe pamantul acesta , ci si dincolo de mormant. Nu ne-a invatat Isus sa ne iubim dusmanii? Nu ne spune Pavel sa dam hrana si apa vrasmasilor nostril? Oare acestea au in vedere numai scurta viata pamanteasca? Nimeni nu neaga faptul ca cei aruncati in iazul de foc sunt dusmani ai lui Hristos .Dar Dumnezeu nu-I iubeste chiar si acolo? Si daca aceasta este adevarat , cum isi va manifesta EL dragostea fata de acestia ? Sau le va intoarce spatele pentru totdeauna?
Avem in fata intrebari dificile , dar trebuie lamurite.
Indiferent cat de rebeli si rai ar fi copii mei , niciodata n-am sa-I pedepsesc doar din manie si duh de razbunare.Daca as face asa , as mai putea spune ca-I iubesc? Daca le-as provoca durere doar pentru a le da o lectie fara a-i��indemna spre indreptare , ce fel de Dumnezeu as fi? Si ce fel de Dumnezu ar actiona in maniera aceasta? Nu este dragostea sa mai mare decat dragostea unui parinte uman?Asteapta El mai mult de la noi decat este El dispus sa ofere?
Avem de-a face cu doi dumnezei : unul al dragostei si unul al razbunarii? Pe care din acestia il slujesti? Eu declar ca Dumnezeul nostru nu poate face ceea ce spune majoritatea bisericii.Eu sustin ca Dumnezeu nu poate arunca oameni in iaz pentru eternitate sis a-I iubeasca in acelasi timp. Sustin ca pedepsele lui Dumnezeu , inclusiv iazul de foc servesc intotdeauna un scop pentru cei pedepsiti.
Vrei sa cunosti pe Dumnezeul propovaduit de Isus si de apostoli? Atunci studiaza scriptura si nu lua de-a gata invataturi�izvorate din imaginatia fireasca a oamenilor.
Dumnezeu ne-a chemat sa biruim lumea.Dar cum vom face aceasta ? Filosofia lumii este sa cucerim prin forta si lupte- fa tot ce trebuie ca sa fii primul chiar daca asta inseamna sa ranesti pe altii pe parcurs. Asa o fi? Ca si crestini trebuie sa biruim prin forta si viclenie? Pavel ne spune: “ Daca este foame vrajmasului tau da-i sa manance, daca-i este sete da-I sa bea , caci facand astfel vei gramadi carbuni aprinsi pe capul lui.” Trebuie sa ne biruim dusmanii prin dragoste si bunatate.Avem voie sa credem ca si Dumnezeu va face la fel? “ Ori dispretuiesti tu bogatiile bunatatii, ingaduintei si indelungii lui rabdari? Nu vezi tu ca bunatatea Lui Dumnezeu te indeamna la pocainta?”
Exemplul perfect al modului de actiune al lui Dumnezeu este Crucea.Aceasta este calea lui Dumnezeu.Pavel spune ca Crucea este o nebunie pentru lume pentru ca crucea este un simbol al slabiciunii si umilintei.In loc sa biruiasac lumea prin forta si razbunare , Dumnezeu a ales cel mai umilitor mijloc posibil.Crucea este imaginea perfecta a iubirii. “ Pentru ca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea…” Si pe aceeeasi cale a umilintei ne cere si noua Domnul sa mergem. Vom birui lumea, firea si pe diavol prin cruce-expresia perfecata a dragostei lui Dumnezeu:
“Si toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu care ne-a impacat cu El prin Isus Hristos si ne-a incredintat��slujba impacarii : ca adica Dumnezeu era in Hristos, impacand lumea cu Sine , netinandu-le in socoteala pacatele lor , si ne-a incredintat noua propovaduirea acestei impacari.”(2 Cor. 5 : 18,19)
John Milton spunea : “ Cel care-si biruie dusmanul prin forta , l-a biruit doar pe jumatate.”
Abraham Lincoln : “ Nu imi birui dusmanii atunci cand mi-I fac prieteni?”
Nimeni nu se indoieste de faptul ca Dumnezeu poate supune lumea prin forta. Acela care a creat tot universul cu un cuvant , cu siguranta poate nimici toti vrasmasii sai in acelasi mod.Dar in acelasi timp , oricine este suficient de puternic pentru a schimba inimile imparatilor (vezi Nebucadnetar) si folosi popoare intregi pentru a-si atinge scopul , cu siguranta este suficient de puternic pentru a castiga intraga creatie prin dragoste.
Dar care va fi calea pe care o va alege Dumnezeu pentru a birui lumea? (Col 1:20 , Fil 2: 10,11). O va face prin forta sau prin dragoste? Si in final , cand toate lucrurile vor fi impacate cu Dumnezeu ce vom putea spune despre Creator? Ca El , cu mare putere si urgie a aruncat majoritatea omenirii in iadul etern sau ca a biruit tot ce este rau in lume cu o eterna bunatate , mila si dragoste. Care lucrare crezi ca aduce mai mare glorie lui Dumnezeu – sa ingenuncheze omenirea prin forta si apoi sa-I arunce in iad , sau prin lucrarea Crucii sa castige toate fiintele pierdute si rebele inapoi la El?
“căci a binevoit să ne descopere taina voii Sale, după planul pe care-l alcătuise în Sine însuşi,
ca să-l aducă la îndeplinire la plinirea vremurilor, spre a-Şi uni iarăşi într-unul în Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri, şi cele de pe pământ. “
Si ce spun toate acestea despre modul cum trebuie sa ne purtam noi pe pamant? Daca Dumnezeu nu poate birui raul prin bine , cum se asteapta ca noi sa facem lucrul acesta?Cand avem de-a face cu incercari , de ce ar trebui sa aratam dragoste , daca Dumnezeu inceteaza a face acelasi lucru? De ce ar trebui sa iertam de saptezeci de ori cate sapte , daca Dumnezeu nu-I va ierta pe majoritatea niciodata? De ce am intoarce obrazul celalalt , daca Dumnezeu va intoarce rau pentru rau?
Andrew Jukes scria :
“Imaginea noastra despre Dumnezeu se reflecta implicit asupra noastra.Printr-o lege universala , noi trebuie sa devenim din ce in ce mai mult asemenea Dumnezeului pe care-l slujim. Daca-l vedem pe El dur , devenim si noi duri ; daca-l vedem pe El nepasator fata de sufletele pe care le-a creat , atunci vom deveni si noi la fel fata de sufletele din jur. Dar daca-l vedem pe EL ca fiind Dragoste , etunci aceasta trebuie sa se vada si in noi.”
Cat de adevarate sunt aceste cuvinte. Regina Mary 1 a Angiei , una din cele mai sangeroase femei care a existat renumita prin faptul ca a ars pe rug in jur de 300 de “eretici” protestanti��spunea : “Din moment ce Dumnezeu ii va arde pe eretici pentru eternitate , ce este mai potrivit decat sa fac si eu acelasi lucru de pe acum”
Daca slujim unui Dumnezeu care-si va chinui creatia pentru eternitate , de ce n-am face si noi la fel.Majoritatea bisericiii este atat de grabnica in a judeca si condamna pe cei din afara tocmai pentru ca a devenit asemenea teologiei pe care o predica.
Doctrina chinului etern perverteste caracterul lui Dumnezeu prezentandu-l ca unul care inceteaza a ierta si a iubi cand Biblia ni-l prezinta ca un Dumnezeu care nu oboseste iertatand(Isaia 55 7). Multi dintre noi am fost in neplacuta situatie de a avea reputatia patata de acuzatii rautacioase si neadevarate.Probabil ca cel mai dureros este sa fii acuzat pe nedrept de familie si de prieteni.David a inteles cu siguranta asta cand a scris in Psalmul 55: 12,13: “ Nu un vrajmas ma badjocoreste , caci as suferi; nu potrivnicul meu se ridica impotriva mea caci m-as ascunde dinaintea lui.Ci tu , pe care-l socoteam una cu mine, tu , frate de cruce si prieten cu mine!”
Domnul Isus a inteles disperarea de a fi parasit pentru ca doar Ioan si cateva femei au ramas cu el in ultimele sale ore de la cruce.
Daca n-ai experimentat niciodata durerea de a fi tradat de cineva drag, sau de a fi acuzat pe nedrept de un prieten , s-ar putea sa nu intelegi ce vreau sa spun acum. Desi majoritatea dintre noi am sari repede in ajutorul unui frate sau prieten pe cale de a fi calomniat , in acelasi timp ne facem vinovati de faptul ca stam nepasatori fata de Tatal nostru Ceresc.Doctrina iadului etern badjocoreste numele lui Dumnezeu.Aceasta doctrina spune ca dragostea lui Dumnezeu se termina(cand biblia spune ca “Dragostea nu se va sfarsi niciodata”) , ca iertarea sa are data de expirare si ca nu poate sau nu vrea sa aiba mila dincolo de mormant.Chiar daca cineva ar striga catre Dumnezeu dupa mila si pentru a I se mai da o sansa , acest dumnezeu dur si manios pur si simplu ii va intoarce spatele ignorandu-I strigatele si gemetele.
Cei mai multi dintre noi n-au cercetat macar aceasta traditie sa vada daca este invatata in Biblie.In acelasi timp sunt sigur ca cei mai multi nu sunt deloc confortatbili sa discute despre aceasta. Si putini sunt aceia care predica aceasta doctrina cu mare entuziasm.Si pe buna dreptate , mintea noastra nu poate medita prea mult la aceasta pentru ca depaseste orice ratiune si emotie umana.Daca orice crestin ar asista macar pentru o ora la chinul pe care-l descriu cei care invata aceasta doctrina , sunt sigur ca ar gandi mai serios daca Dumnezeu ar fi in stare de asa ceva.Consider ca fiecare crestin ar trebuie sa viziteze macar un bolnav la sectia de arsuri dintr-un spital pentru a realiza ce inseamna aceasta.
O , cat de orbi si impietriti am devenit��, gandindu-ne ca Dumnezeu ar putea face asa ceva. Referitor la faptul ca copiii lui Israel ajunsesera sa-si treaca copii prin fuc in cinstea zeului Moloh , Dumnezeu spune in Ieremia 7 31: “ Au zidit locuri inalte la Tofet in valea Ben Hinom , ca sa-si arda in foc fiii si fiicele lor: lucru pe care Eu nu-l poruncisem si NICI NU MI-A TRECUT PRIN MINTE.”
Judecatile lui Dumnezeu sunt destinate sa aduca pe fiecare om la zdrobirea firii pamantesti , la nimicirea “eului” , dar chinul etern fara scop si fara finalitate este o aberatie si o blasfemie la adresa lui Dumnezeu. Sa ne fie rusine ca nu am chestionat niciodata aceasta doctrina , si am fost prea lenesi si multumiti in a accepta ceea ce ne-au invatat capii nostril bisericesti , fara sa cercetam ca cei din Berea “ daca ce ni se spune este adevarat”(Fapte 17:11)
Cat de indurerat trebuie sa fie Dumnezeu cand vede ca cei din biserica care-I rostesc numele spun minciuni despre El.Cat de mult uram noi sa fim calomniati.La Golgota doi talhari erau rastigniti impreuna cu Isus. Unul l-a badjocorit pe Hristos , iar celalalt l-a aparat. Doctrina chinului etern badjocoreste jerfa de la Golgota si dragostea lui Dumnezeu in acelasi timp. Care din cei doi talhari vrei sa fii astazi? Vei continua sa badjocoresti caracterul lui Dumnezeu perpetuand aceasta minciuna sau vei veni in apararea adevaratei evanghelii si vei proclama adevarul despre Dumnezeu si fiul sau Isus Hristos.
In final trebuie sa ne intrebam ce Evanghelie(veste buna) ducem noi lumii ? Care este vestea buna care o proclama Pavel neamurilor:
“Si toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a impacat cu El prin Isus Hristos si ne-a incredintat slujba impacarii; ca adica DUMNEZEU ERA IN HRISTOS,IMPACAND LUMEA CU SINE,NETININDU-LE IN SOCOTEALA PACATELE LOR, si ne-a incredintat noua propovaduirea acestei impacari.”
Mesajul nostru catre oameni nu trebuie sa fie ca ei trebuie sa-l accepte pe Isus sau vor arde in iad pentru totdeauna.Trebuie sa spunem ca ei au fost impacati , ca Dumnezeu nu le tine in socoteala pacatele��, dar ei trebuie sa se pocaiasca , sa accepte impacarea lui Dumnezeu si sa traiasca ca oameni demni de cel care i-a creat.
Pavel a vorbit filosofilor din Atena in Fapte 17:31 si i-a averizat despre venirea unei zile de judecata.Cred ca am fi incorecti in a il prezenta pe Dumnezeu daca nu ii vom avertiza pe oameni (inclusive crestini) ca sunt consecinte ale pacatului si ca fiecare va fi judecat dupa faptele lui.Mesajul lui Pavel a fost foarte calar cand a spus ca Dumnezeu porunceste fiecaruia sa se pocaiasca. Dar nicaieri nu a amenintat Pavel cu chinuri eterne��asa cum fac predicatorii nostri de astazi.E o mare diferenta in a spune ca va veni o zi a judecatii in care tot pamantul- atentie-toti locuitorii pamantului vor salta de veselie(cititi Ps 96,98). Ce motiv de bucurie ar avea toti locuitorii pamantului daca Dumnezeu ar veni sa-I arunce in iad pentru eternitate.Ganditi-va va rog la acest lucru.
Pavel scrie in Timotei 4 10: “ Noi muncim in adevar si ne luptam , pentru ca ne-am pus nadejdea in Dumnezeul cel viu , care ESTE Mantuitorul tuturor oamenilor si mai ales al celor credinciosi.” Cand ai auzit ultima data un evanghelist spunand oamenilor ca Isus ESTE nu ca POATE FI mantuitorul lor? Cand ai auzind predicandu-se ca Dumnezeu��nu le tine in socoteala pacatele ? Noi trebuie sa-I imploram pe oameni sa fie impacati cu Dumnezeu de partea lor , pentru ca aceasta impacare sa fie bilaterala. Acesta este mesajul vestii bune. Acesta este mesajul dus de Pavel neamurilor. Acesta trebuie sa fie mesajul nostru ca ambasadori ai lui Hristos.
Sunt convins ca doctrina iadului a indepartat mai multi oameni de Dumnezeu decat i-a apropiat. Si daca cei care s-au repezit sa vina la biserica doar de frica ca Dumnezeu sa nu-I arda , degeaba s-au repezit. Dumnezeu nu vrea robi ci fii. Nu vrea slujitori de frica , ci din dragoste.
Este timpul sa cercetam scripturile pentru a cunoaste adevarata evanghelie a lui Isus Hristos.
IN CONCLUZIE , am incercat sa prezint motivele pentru care cred ca este timpul sa regandim doctrina iadului . Speranta si rugaciunea mea este ca v-am ajutat sa vedeti necesitatea de a-l cauta pe Domnul in aceasta problema.Astazi avem evanghelisti care raspandesc calomnii despre Dumnezeu si modul sau de lucru cu oamenii.Ei ameninta lumea cu iadul etern daca nu-l accepta pe Isus.Am stat de vorba cu necredinciosi care refuza sa creada tocmai datorita acestei doctrine.Cunosc crestini care au avut depresii gandindu-se la cei dragi ai lor care au plecat din viata nemantuiti, si au ajuns in iad.Cei mai multi insa , inclusiv eu pentru mai bine de douazeci de ani am inghitit pur si simplu aceasta doctrina omeneasca pentru ca ne-a fost greu sa cercetam Scripturile pentru noi insine , si pentru ca ne-a fost servita pe tava de liderii nostri.
Hitler spunea: “ Spune o minciuna suficient de tare, suficient dse des si suficient de lung timp , si oamenii vor incepe sa te creada.” Stim cu totii ce a generat acest mod de gandire in istorie.
Voi incheia acest articol cu un scurt citat din Andrew Jukes din cartea sa : “ Asezarea din nou a tuturor lucrurilor”:
Nu este treaba mea sa-I judec pe sfintii lui Dumnezeu care au trait inainte de mine.Judecata lor este cu Domnul si lucrarea lor va fi cercetata de Dumnezeu. Dar cand ma gandesc la cuvintele nu ale unor oameni firesti si profani ci ale unor copii ai lui Dumnezeu din lunga noapte cand “fiara” care “arata ca un miel dar vorbea ca un balaur” a avut stapanire; cand il vad pe Augustin care a spus : “ chiar daca copiii care au trecut din viata fara a fi botezati vor fi intr-un chin mai moderat , este gresit acela care spune ca nu vor fi chinuiti de loc” , sau Thomas Aquinas care spune ca “ pentru ca bucuria celor mantuiti sa fie mai mare si pentru a aduce mai mari multumiri lui Dumnezeu pentru aceasta , le va fi permis sa priveasca la chinul celor nelegiuiti”; sau Peter Lombard : “ cei alesi, in timp ce vor vedea suferintele de nedescris ale celor rai nu vor fi afectati cu durere ci din contra plini de bucurie si mai multumitori pentru propria lor mantuire”; sau Luther: “ Este cel mai inalt nivel de credinta sa crezi ca Dumnezeu este milos pentru ca mantuie atat de putini si osandeste atat de multi, sa-l credem drept pentru ca de bunavoia sa condamna atat de multi.”
Cand ma gandesc ca astfel de oameni au spus astfel de lucruri si ca astfel de cuvinte au fost aprobate de crestini de-a lungul istoriei , nu pot decat sa cad in genunchi si sa ma rog ca o astfel de noapte sa nu se mai intoarca si ca acolo unde mai domneste inca in inimile oamenilor , fie ca Domnul s-o imprastie.
“ISUS PLANGEA” (Ioan 11:35) � � � �
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen