cauze sau CAUZE?
cauze sau CAUZE?
Suntem între două tururi de scrutin ale unor alegeri prezidenţiale şi după încrâncenarea cu care se luptă adepţii uneia sau ai celeilalte tabere se pare că după 6 Decembrie va fi una din două: iadul sau raiul va fi numele României (depinde din ce parte priveşti).
Vă asigur că raiul tot acolo este unde este Isus, iar iadul tot acolo este unde e pregătit pentru diavol şi îngerii săi.
Este o cauză pe care unii au îmbrăţişat-o cu atâta ardoare, care dacă ar fi valabilă şi pentru Împărăţie ar face ca mulţi oameni să vadă raiul cu adevărat.
Mă tot minunez cum cad creştinii evanghelici pradă acestui microb al încrâncenării care nu are nimic de a face cu spiritul lui Hristos.�
E la modă acum să îmbrăţişezi cauze, câteodată la primul impuls.
Scriem mailuri cu îndemnuri la susţinerea unor cauze care ni se par nobile şi pe Facebook sunt multe oferte la care unii au subscris la zeci dintre ele.
Până la urma urmelor ce este o cauză?
Atunci când vorbim de o cauză trebuie să ţinem cont de două criterii:
- Criteriul valoric
Care sunt lucrurile pe care le iubeşte, le doreşte şi le susţine Dumnezeu?
Poţi îmbrăţişa orice cauză? Avem impulsul acesta emoţional de a răspunde la orice chemare.
Oare nevoia înseamnă chemare? Cineva spunea că nu. Vrem să salvăm planeta, susţinem urşii Panda, luptăm împotriva încălzirii globale, o mulţime de pro şi contra mai degrabă declarative...
Aşa devenim o masă de manevră şi ce este şi mai grav uităm că Dumnezeu chiar are cauze specifice la care ne cheamă.
- Criteriul dedicării
Este foarte uşor să pui o semnătură pe o petiţie cu un pix sau un click de mouse şi apoi să cam uiţi de acea cauză. Oricum nu te costă nimic.
David spunea “nu voi aduce o ardere de tot care să nu mă coste nimic” (1 Cronici 21:24).
Poate şi tu eşti un creştin care spune “am să mă rog pentru tine!” A devenit o formulă religioasă cu o tentă mai degrabă umanistă. Nici un moment nu ai intenţia serioasă de a te ruga pentru el sau ea.
Îl faci să se simtă bine şi pe deasupra dă bine ca imagine spirituală.
Dacă ai subscris la aşa de multe cauze, când mai ai timp să te ocupi de adevăratele cauze, cele la care te cheamă chiar Dumnezeu şi care este intensitatea cu care lupţi pentru ele?
Vă asigur că raiul tot acolo este unde este Isus, iar iadul tot acolo este unde e pregătit pentru diavol şi îngerii săi.
Este o cauză pe care unii au îmbrăţişat-o cu atâta ardoare, care dacă ar fi valabilă şi pentru Împărăţie ar face ca mulţi oameni să vadă raiul cu adevărat.
Mă tot minunez cum cad creştinii evanghelici pradă acestui microb al încrâncenării care nu are nimic de a face cu spiritul lui Hristos.�
E la modă acum să îmbrăţişezi cauze, câteodată la primul impuls.
Scriem mailuri cu îndemnuri la susţinerea unor cauze care ni se par nobile şi pe Facebook sunt multe oferte la care unii au subscris la zeci dintre ele.
Până la urma urmelor ce este o cauză?
Atunci când vorbim de o cauză trebuie să ţinem cont de două criterii:
- Criteriul valoric
Care sunt lucrurile pe care le iubeşte, le doreşte şi le susţine Dumnezeu?
Poţi îmbrăţişa orice cauză? Avem impulsul acesta emoţional de a răspunde la orice chemare.
Oare nevoia înseamnă chemare? Cineva spunea că nu. Vrem să salvăm planeta, susţinem urşii Panda, luptăm împotriva încălzirii globale, o mulţime de pro şi contra mai degrabă declarative...
Aşa devenim o masă de manevră şi ce este şi mai grav uităm că Dumnezeu chiar are cauze specifice la care ne cheamă.
- Criteriul dedicării
Este foarte uşor să pui o semnătură pe o petiţie cu un pix sau un click de mouse şi apoi să cam uiţi de acea cauză. Oricum nu te costă nimic.
David spunea “nu voi aduce o ardere de tot care să nu mă coste nimic” (1 Cronici 21:24).
Poate şi tu eşti un creştin care spune “am să mă rog pentru tine!” A devenit o formulă religioasă cu o tentă mai degrabă umanistă. Nici un moment nu ai intenţia serioasă de a te ruga pentru el sau ea.
Îl faci să se simtă bine şi pe deasupra dă bine ca imagine spirituală.
Dacă ai subscris la aşa de multe cauze, când mai ai timp să te ocupi de adevăratele cauze, cele la care te cheamă chiar Dumnezeu şi care este intensitatea cu care lupţi pentru ele?
De aceea cred că există “cauze” şi “CAUZE”.
Ce este o CAUZÃ?
O CAUZÃ este chemarea ta la luptă. Este ce aşteaptă El de la tine.
Este ceva pentru care merită să-ţi investeşti viaţa şi pentru care merită să mori.
Restul nu are valoare: “goană după vânt”, vorba lui Bob Dylan.
Am auzit un cântec cântat de Bryn Chrystopher, intitulat The Quest. Cântecul este inspirat de experienţa fratelui său în Irak.
Refrenul său este ceea ce sintetizează foarte bine ce am spus eu:
What Im gonna live for
What Im gonna die for
Who you gonna fight for
I cant answer that
Pentru ce voi trăi (Pentru ce merită să trăiesc)
Pentru ce voi muri (Pentru ce merită să mor)
Pentru ce vei lupta (Pentru ce cauză merită să lupţi)
Nu pot să răspund la această întrebare.
tern|
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen