Acest site s-a nascut din dorinta si dor; dorinta de a fi de folos si dorul dupa oamenii cu care impartasim comuniunea de limba si credinta. Va invit sa treceti dincolo de aceasta prima pagina introductiva si sa descoperiti pe site o seama de materiale pe care vi le punem la dispozitie.

Dienstag, 22. Mai 2012

Premisele unei noi realități: era post-antibiotice

Premisele unei noi realități: era post-antibiotice


În urmă cu doar o jumătate de secol, industria farmaceutică era în anii ei de glorie. Oamenii primiseră cu entuziasm noile medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale, pentru controlul zahărului din sânge și pentru eliminarea infecțiilor. Astăzi, însă, introducerea pe piață a unui nou medicament costă în jur de 1 miliard de dolari, potrivit unei analize BBC. În plus, procesul poate dura până la 15 ani de zile.

Sistemul de medicamente trece astăzi prin numeroase crize, generate mai ales de bugetele tot mai mici și provocările tot mai mari ridicate de cercetare. Pacienții împărtășesc îngrijorările oamenilor de știință, care se tem că, în viitor, nu vor mai exista medicamentele necesare pentru tratarea noilor boli.

Foto: 9am.roLumea se îndreaptă spre o „eră post-antibiotice” avertiza, anul trecut, Margaret Chan, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Chan spunea atunci că, dacă societatea va dezvolta o rezistență la antibiotice, multe dintre infecțiile obișnuite ar putea rămâne fără tratament, libere să „ucidă nestingherite”.

Pe măsură ce generația actuală va înainta în vârstă, mulți dintre noii vârstnici se vor confrunta cu boli precum Alzheimer și Parkinson, pentru tratarea cărora există o nevoie acută de noi medicamente.

Răspunsul la această nevoie întârzie să apară, din pricina câtorva obstacole majore: împotmolirea vechii metode de descoperire a noilor medicamente, risipa de resurse prin dublarea cercetărilor fără rezultate pozitive și finanțarea preferențială a industriei, în funcție de interesele investitorilor.

Un model ineficient pentru noi descoperiri

Modelul actual de descoperire a medicamentelor își pierde tot mai mult din eficiență. În 9 din 10 experimente, moleculele promițătoare la primele testări se dovedesc ulterior a produce tratamente inediciente. Unii spun că se întâmplă astfel fiindcă, în anii buni ai industriei farmaceutice, cercetătorii au cam descoperit majoritatea compușilor care erau mai ușor de reperat și de transformat în medicamente.

Foto: uni-heidelberg.deChas Bountra, profesor de medicină translațională la Universitatea Oxford, spune că „descoperirea de proteine din organism care ar putea fi modificate de un medicament pentru a vindeca o boală este ca o loterie”. Aceasta deoarece „noi nu înțelegem suficient despre modul de acțiune al medicamentelor existente. Să luăm, de exemplu, paracetamolul. Toți îl administrăm, dar nu știm cum funcționează, nu știm care este zona de acțiune a paracetamolului.”

Profesorul adaugă că „în organism există peste 20.000 de proteine și oricare dintre aceste proteine ar putea constitui o țintă pentru descoperirea unui nou medicament. Capacitatea noastră, chiar și în 2012, de a spune dacă o proteină va funcționa (sau nu) este înspăimântătoare.”

Risipa de resurse, prin dublarea cercetărilor fără rezultate pozitive

Dublarea cercetărilor cu final negativ este o altă amenințare pentru descoperirea de noi medicamente, susține profesorul. „Noi nu publicăm eșecurile noastre sau, dacă le publicăm, le publicăm prea târziu. Foto: saniwaste.com.auÎn consecință, alți cercetători, alte companii desfășoară cercetări asupra aceleiași proteine, irosind resurse și cariere și exunând pacienții la molecule care au o șansă de a eșua”, spune prof. Bountra.

Prof. Patrick Vallance, președinte de cercetare și dezvoltare farmaceutică în cadul GlaxoSmithKline, e de părere însă că industria devine mai deschisă, dar trebuie să fim realiști: „întotdeauna va exista un grad de duplicare, fiindcă acesta vine odată cu concurența.”

Finanțarea preferențială a industriei, în funcție de interese

O a treia problemă, ridicată de Paul Workman, de la Institutul de Cercetări privind Cancerul, este ceea ce el a numit metaforic „valea morții”.

„Este valea dintre cercetarea de bază și inovație pe de o parte și beneficiile pacienților și succesul comercial de cealaltă parte”, a spus profesorul, care își păstrează totuși optimismul. „Știința se mută în direcția opusă descoperirilor fulger, spre medicina personalizată. Vom putea identifica pacienții care beneficiază de pe urma vreunui tratament, cu ajutorul unui test genetic”, subliniază profesorul.

Foto: careman.wordpress.comConcurența dintre companiile farmaceutice rămâne unul dintre principalele motoare care accelerează descoperirea de noi medicamente, deși criticii spun că această concurență ridică, la rândul ei, noi probleme. Cea mai semnificativă este, probabil, vidul de finanțare, generat de interesele din spatele cercetărilor privind medicamentele.

„Peoples Health Movement” - „Mişcarea pentru Sănătatea Populaţiei”, o reţea reunind organizaţii non-guvernamentale din peste 70 de state, critică influenţa crescândă a industriei farmaceutice asupra OMS, precum şi dependenţa ei tot mai mare de donatori privaţi.

Aceștia pot influenţa în mod direct activitatea OMS, predeterminând direcția fondurilor, critică Thomas Gebauer, şeful organizaţiei caritabile „medico international” - membră a „Peoples Health Movement”.

Ipoteză de studiu: Fundația Gates

Gebauer exemplifică prin penetarea influenței fundației lui Bill Gates asupra OMS. Fundaţia a fost cel de-al doilea mare donator OMS, după Statele Unite ale Americii, cu peste 220 de milioane de dolari oferiți. Fundaţia lui Gates este finanţată însă din active: „cea mai mare parte a celor 25 de miliarde de dolari pe care Gates i-a investit în ultimul deceniu în programe destinate sănătăţii provin din profitul unor faimoase companii din branşa farmaceutică, alimentară sau chimică, ale căror eforturi nu corespund idealurilor unei societăţi sănătoase”, mai critică Gebauer.

Foto: indianapublicmedia.orgCa donator cheie, Gates ar putea să convingă OMS să foloseasă doar medicamente şi vaccinuri patentate, în loc să încurajeze produsele generice, mult mai accesibile ca preţ. „În cazul în care Gates convinge OMS să folosească doar vaccinuri patentate, de pe urma încasărilor profită concernele şi acţionarii lor, printre care se numără şi Bill Gates însuşi”, spun reprezentanții medico international, citați de Deutsche Welle.

Rămâne de văzut dacă la Adunarea Generală a OMS, la care vor participa miniştrii sănătăţii din toate cele 194 de state membre ale organizației, se vor lua sau nu decizii în direcția reformării organismului de protejare a sănătății publice.

SOURCE: CLICK HERE to read more



Leave a comment and / or appreciate the article!

CLICK HERE to read more:» http://www.radio-elshaday.de/

CLICK HERE to read more:» http://www.radio-megapower.de/

CLICK HERE to read more:» http://christliche-radiosender.blogspot.com/

CLICK HERE to read more:» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/

Posted by: Daniel Ioan Notar *DJ_DANY*

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen