Masacrul de la Hula: răspunsuri violente la măsuri diplomatice
Un nou val de violenţe în Siria a pus pe harta lumii un oraş necunoscut din centrul ţării. De acum înainte, oraşul Hula va fi cunoscut pentru masacrul care a avut loc vineri, soldat cu 108 morţi, printre care observatorii ONU au numărat 49 de copii.
Videoclipurile filmate de rebelii din oraş arată cum oamenii nu au avut nicio şansă, niciun loc în care să se ascundă de bombele care veneau una după alta. Conform relatărilor victimelor, preluate de presa internaţională, deşi majoritatea nu pot fi confirmate sau verificate, armata siriană a bombardat zona înainte ca un grup de bărbaţi din satele vecine, îmbrăcaţi în haine militare şi consideraţi a face parte din bandele loiale regimului, să patruleze zona, intrând în fiecare casă cu arme şi cuţite pentru a-i executa pe cei rămaşi.
Atacul este considerat a fi unul dintre cele mai violente de când au început revoltele împotriva regimului Assad, în martie 2001. Până acum, conform datelor ONU, totalul civililor care au murit în acest timp se ridică la aproape 10.000.
Când Bashar al-Assad a preluat locul tatălui său la conducerea Siriei, în 2000, a promis o ţară modernă şi un regim democratic. În discursul de la învestitura sa, Assad a indicat că va fi un conducător diferit faţă de tatăl său: „O să fac tot posibilul să conduc această ţară spre un viitor care să împlinească speranţele şi ambiţiile legitime ale poporului nostru”.
Ambiţia legitimă a poporului sirian este să dea jos această guvernare mincinoasă şi violentă, iar în urma masacrului de la Hula, gruparea Armata Liberă Siriană a cerut ONU să pună imediat capăt conflictului, în caz contrar urmând să nu mai respecte armistiţiul.
Din partea guvernului Assad, armistiţiul negociat în planul de pace încheiat sub medierea lui Kofi Annan, care ar fi trebuit să intre în vigoare din aprilie, este valabil doar pe hârtie. Pentru a putea face faţă violenţelor care au continuat nestingherite de atunci, tot mai muIţi membri ai opoziţiei se înarmează. Analiştii sunt de părere că Assad ar fi dorit prin acceptarea aparentă a planului de pace doar să câştige timp şi să reducă presiunile exercitate de comunitatea internaţională.
Planul în şase puncte, negociat de emisarul special al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe, Kofi Annan, prevede retragerea armamentului din zonele populate, demararea unui dialog politic cu opoziţia, asigurarea accesului organizaţiilor umanitare, eliberarea deţinuţilor politici, libertate de mişcare pentru jurnalişti, precum şi libertate de întrunire şi de proteste pentru populaţie.
În urma masacrului de la Hula, Annan a sosit luni în Damasc pentru discuţii cu preşedintele sirian şi alţi oficiali de rang înalt. El a cerut tuturor părţilor implicate în conflict să încheie cu vărsarea de sânge, spunând că „acest mesaj de pace nu este numai pentru guvern, ci pentru toţi cei care au o armă”.
Siria a negat cu fermitate acuzaţiile că forţele sale ar fi responsabile de atac, aruncând vina pe grupuri teroriste cu legături Al Qaeda, iar guvernul a promis că va demara o anchetă. Cu toate astea, Consiliului de Securitate al ONU a condamnat forţele guvernamentale pentru bombardarea zonelor rezidenţiale.
Totuşi, este puţin probabil ca această condamnare să conducă la orice acţiune decisivă împotriva guvernului Assad, ci probabil la o altă rafală diplomatică.
Toate forţele internaţionale, deşi îşi vociferează indignarea şi dezgustul faţă de atrocităţile de care este acuzat guvernul sirian, menţin o singură soluţie, un singur plan, şi anume planul Annan, care, din aprilie până acum, nu a dat niciun rezultat, decât a cauzat şi mai multe victime.
„Alternativele sunt: planul Annan sau agravarea haosului din Siria, având ca finalitate un război civil generalizat şi o explozie”, a declarat ministrul de externe al Marii Britanii, aflat luni în vizită la Moscova, pentru a face un apel către Rusia pentru a pune presiune asupra aliatului său sirian, cu scopul de a respecta planul Annan.
Assad este singurul aliat al Moscovei în lumea arabă şi un cumpărător important de arme ruseşti. Marina Rusiei, se bazează, de asemenea, pe portul sirian Tartus din Marea Mediterană. Interesele strategice ale Kremlinului sunt motivul pentru care Rusia a luat apărarea regimului Assad în două rânduri, când s-au supus la vot rezoluţiile ONU. Cu toate acestea, nici Rusia nu mai poate apăra ceea ce s-a întâmplat vineri la Hula.
„Sună foarte nobil să spui că Rusia sprijină guvernul sirian, iar atunci când nu îl va mai sprijini totul va fi bine”, a declarat ministrul de externe rus, la întâlnirea cu omolog său englez. Dar, în realitate, mai spune el, „noi nu susţinem guvernul sirian. Susţinem planul Annan, care se adresează atât guvernului sirian, cât şi opoziţiei înarmate... Trebuie să fim obiectivi.”
În timpul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul Lavrov a cerut ţărilor occidentale să nu mai încerce înlăturarea regimului sirian şi să continue „acelaşi joc” care a dus la pregătirea planului Annan.
Pe de cealaltă parte, administraţia Obama, deşi declară cu fiecare ocazie că este pregătită pentru o acţiune militară în Siria, în acelaşi timp atrage atenţia că aceasta va fi ultima opţiune care va rămâne în picioare, după ce orice alt efort diplomatic va eşua. În realitate, administraţia Obama nu îşi doreşte un conflict cu Rusia, China, Iran sau Siria, care ar afecta negativ preţul petrolului în an electoral, cred analiştii.
Per ansamblu, strategia de la Casa Albă nu diferă cu nimic faţă de cea de la Kremlin, şi anume să amâne un conflict armat şi să promoveze, indiferent de costurile umane şi de timpul pierdut, iniţiativa diplomatică.
SOURCE: CLICK HERE to read more
Leave a comment and / or appreciate the article!
CLICK HERE to read more:» http://www.radio-elshaday.de/
CLICK HERE to read more:» http://www.radio-megapower.de/
CLICK HERE to read more:» http://christliche-radiosender.blogspot.com/
CLICK HERE to read more:» http://radiomegapower-nonstop.blogspot.de/
Posted by: Daniel Ioan Notar *DJ_DANY*
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen