iertaţi-vă unul pe altul, cum va iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos. Efeseni 4: 29,30,32.

SECRETELE COMUNICĂRII

“Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce-l aud. Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeuz, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum va iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos. Efeseni 4: 29,30,32.

Suntem creştini, îl împărtăşim pe Isus cu cei de lângă noi, El este vesetea bună, dar oare ştim cum să comunicăm? Stăpânim noi ca doctorii de inimi frânte de păcat, durere şi suferinţă, arta de a comunica?
Rolul cel mai important al vorbirii nu este acela de a transmite informaţii, ci de a stabili o relaţie. Doi oameni care nu pot vorbi unul cu celălalt nu au nici o bază pentru construirea unei relaţii. Prin deschidere şi împărtăşire poţi transforma un străin în prieten.

Prin vorbire, noi putem exprima sentimente, putem da glas emoţiilor, putem clarifica gândurile şi consolida idei şi putem stabili o legătură cu cei de lângă noi. Conversaţia reprezintă un mod plăcut de a petrece timpul prin care ajungi să te cunoşti unul pe celălalt, să te eliberezi de starea de tensiune, să-ţi exprimi opiniile şi să adânceşti – consolidezi relaţia. Calitatea acestei relaţii depinde în mare măsură de abilitatea fiecăruia de a se exprima pe el însuşi în mod verbal.

Gândirea poate fi exprimată în foarte multe feluri, iar modul cel mai frumos de exprimare nu este întotdeauna cuvântul.

Dacă un om este socotit discret, eşti îndemnat să i te destăinui... un om se destăiunuie altuia mai mult pentru a-şi descărca sufletul, decât pentru a-şi împărtăşi gândurile. Deprinderea discreţiei este înţeleaptă şi totodată morală.
Cuvântul la om, icoana gândului său şi fapta lui, icoana sufletului său. Când vorbeşti mult, aproape totdeauna spui şi ce n-ar trebuie să spui.

Vocea este numită melodia conversaţiei, de aceea atunci când vorbim trebuie să avem grijă la cât este de ridicat tonul vocii, la cuvintele folosite (deoarece în limba română cuvintele pot avea două sau mai multe semnificaţii), dar şi la expresia feţei.

Noi comunicăm cu semenii noştrii prin cuvinte. Cu cât mai nesigură este semnificaţia termenilor cu atât mai mari sunt şansele de neînţelegere. De la o gură la alta cuvintele îşi schimbă sensul şi înţelesul.
Ceea ce poate fi în general spus, poate să fie spus în mod clar: despre ceea ce nu putem vorbi însă trebuie să tăcem.

Când “n-ai cuvinte” este mai prudent să taci din gură.

Tăcerea este folosită ca o armă sau ca un mijloc de manipulare. Un bărbat tace atunci când înlăuntru său clocotesc emoţii puternice, precum mânia sau teama. În general, o femeie foloseşte tăcerea pentri a se răzbuna pentru vreo nedreptate care i s-a făcut, sau atunci când atinge apogeul totalei disperări.

Când trăieşti o mare suferinţă sau o mare bucurie, acestea se revarsă asupra lumii, chiar fără să vrei şi chiar împotriva voinţei tale.

Mila este o mişcare de simpatie prin care ne face să depăşim propriul nostru eu; în loc de a mări suferinţa, ea o împarte, cu alte cuvinte, în două şi contribuie la promovarea unei duble satisfacţii: aceea pe care eul nostru, într-un mod general, o încearcă prin faptul largii sale participări la stările psihice ale altuia şi aceea pe care o încearcă pentru că vede în milă manifestarea unei sincere iubiri şi a unei profunde participări. Compătimirea discretă este adevăratul monument al nobleţei.

Delicateţea este calitatea supremă şi cea mai rară a sufletului. Ea le presupune pe toate celelalte: inteligenţă, bunătate, altruism, generozitate, discreţie, mărinimie, un om lipsit de o singură calitate a sufletului, nu are delicateţea completă.atunci el este cu lacune şi eclipse.

Sentimentele sunt reacţii spontane la situaţii asupra cărora s-ar putea să avem o posibilitate redusă de control direct.

Mi se pare atât de firesc să nu ascunzi nimic în cutele sufletului şi să te arăţi lumii în lumina ta adevărată, cu ceea ce poţi şi ceea ce eşti, fără mască şi afectări. Căci, la urma urmelor, oricum ai face, nu tu amăgeşti pe alţii, ci tot pe tine te vei amăgi. Te pomeneşti cu timpul, că cineva îţi smulge masca de pe faţă. Şi tot ce este vopsea şi tencuială, tot ce este fals şi contrafăcut, se dă la o parte şi tu nu rămâi mai bun sau mai rău de cum ai fost în realitate. SINCERITATE DECI. Aceeptarea unor limite ale sincerităţii se include firesc în natura relaţiillor sociale întemeiate pe compromisuri raţionale. A nu împărtăşi la oricine, oricând şi oriunde toate câte le ştii şi tot ce îţi trece prin minte este un act de autocenzură elementară.

Mânia înseamnă energie.

În cazul energiei reprimate, tu cunoşti că eşti mânios, dar nu ştii ce să faci cu mânia. Există anumite situaţii, când înăbuşirea mâniei reprezintă calea cea mai înţeleaptă de a acţiona.

Metoda mâniei exprimate este, de obicei, o scuză pentru aceia care îşi pot stăpâni mânia, dar nu vor.
Să te fereşti de cel care nu se mânie niciodată: pentru că numai acela care-şi pierde controlul este sincer. Pretinzând că nu eşti mânios nu rezolvi nimic, ci doar pregăteşti calea pentru izbucnirea de mai tarziu. DACĂ ÎNĂBUŞI MÂNIA ÎNĂBUŞI ŞI DRAGOSTEA, FERICIREA ŞI BUCURIA.

Atunci când eşti supărat, este foarte greu să fi raţional sau obiectiv. Redu mai întâi intrensitatea mâniei şi apoi vei putea să tratezi problema.

Trebuie să ne stăpânim pe noi înşine, ca să-i biruim pe ceilalţi.

Mânia este ca şi focul; nu se poate stinge decât atunci când este scânteie, după aceea este prea tarziu.
Certurile frecvente cu privire la lucruri lipsite de importanţă semnalează, cu certitudine, probleme mai adânci. Să nu abandonezi prea repede o ceartă care nu a ajuns la nici un rezultata. ROAGĂ-TE PENTRU RĂBDARE!
“Înţelepciunea face pe om âncet la mânie şi este o cinste pentru el să uite greşelile”. Proverbe 19:11

Cei mai buni oameni sunt aceia care sunt cei mai severi faţă de sine şi care iartă altora chiar şi ceea ce nu şi-ar ierta lor înşişi.

Cu cât o relaţie este mai apropiată, cu atât mai sensibili devin cei implicaţi în această relaţie.
Este un semn de maturitate să investeşti timp în a lupta pentru ceea ce este important.

COMUNICAREA FACE MINUNI ÎN PRIETENII ŞI CĂSĂTORII, ÎNTRE OAMENI, DUMNEZEU, NE-A LĂSAT SĂ NE PUTEM EXPRIMA, AŞADAR SĂ FOLOSIM ACEST DAR MINUNAT.